Kievul confirmă embargoul pentru vinurile moldovenești

Guvernul Ucrainei a pregătit un proiect de hotărâre care ar putea introduce regimul de licențiere pentru importurile de struguri, vin și alcool din Republica Moldova, ca reacție la măsurile comerciale adoptate anterior de Chișinău cu privire la interdicția cărnii de pasăre.

Potrivit Ministerului Economiei de la Kiev, proiectul vizează aplicarea unor măsuri considerate proporționale la ceea ce partea ucraineană numește acțiuni discriminatorii ale Republicii Moldova și are drept scop protejarea intereselor economice ale Ucrainei în conformitate cu normele comerțului internațional.

Inițiativa vine după ce Republica Moldova a suspendat temporar importul de carne de pasăre și produse avicole din Ucraina. Kievul susține că, în notificarea transmisă Organizației Mondiale a Comerțului, ar fi fost incluse informații incorecte privind motivele restricției.

Autoritățile ucrainene afirmă că, în urma verificărilor, metronidazolul a fost depistat doar într-un singur eșantion de furaje, ceea ce ar indica un incident nesistemic, iar în carnea de pasăre nu ar fi fost constatate neconformități.

„Ucraina pornește de la principiul toleranței zero față de substanțele interzise, însă restricțiile impuse de partea moldovenească sunt disproporționate”, a declarat adjunctul ministrului economiei, mediului și agriculturii al Ucrainei, Taras Vîsoțki.

Autoritățile de la Kiev subliniază că introducerea licențierii importurilor de produse vitivinicole moldovenești este văzută drept un instrument legal de reacție, în cazul în care restricțiile asupra produselor avicole ucrainene nu vor fi revizuite.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) de la Chișinău a precizat pe 27 februarie că nu există, deocamdată, niciun embargo aplicat vinurilor moldovenești pe piața ucraineană. Instituția afirmă că discuțiile din ultimele zile reprezintă doar consultări tehnice între autorități.

„Aceste discuții tehnice nu echivalează cu impunerea unor blocaje comerciale”, a subliniat ministerul.

MAIA mai precizează că se află în contact permanent cu instituțiile competente din Ucraina și că nu a recepționat nicio notificare oficială privind eventuale restricții la importul de vinuri sau alte produse vitivinicole.

Potrivit datelor statistice, exporturile de vin ale Republicii Moldova către Ucraina se ridică la aproximativ 2,5 milioane de dolari anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargiu #vinuri #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.