Kremlinul scrâșnește nervos din dinți că a scăpat Moldova de sub cizma energetică. România exportă curent peste Prut

România a început să exporte fizic energie electrică în Republica Moldova, după ce sistemul energetic al Ucrainei și cel al Chișinăului, care depinde în măsură covârșitoare de primul, au fost sincronizate miercuri cu cele din Europa de Vest. Sistemul este administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia. În dimineața zilei de joi, România a exportat energie în Republica Moldova la puterea de 375,3 MW, iar aceasta exporta la rândul ei în Ucraina, la 312,1 MW.

Per total, la ora respectivă, soldul sistemului energetic național românesc era de export, cu producție de 7.132 MW și consum de numai 6.343 MW. Peste 27% din producție a fost asigurată de parcurile eoliene, grație intensității favorabile a vântului. Până acum, între Republica Moldova și România nu aveau loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone occidentale ENTSO-E, iar cel basarabean era inclus, până de curând, în zona ex-sovietică, fiind sincronizat cu cele din Rusia și Belarus, alături de sistemul ucrainean.

Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, a finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie 2022 și ar fi trebuit să se reconecteze cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis că reconectarea nu se va mai face. În condiții normale, sincronizarea cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică, ar fi trebuit să înceteze doar de anul viitor. „Ca urmare a solicitărilor de sincronizare de urgență ale Ucrainei și Republicii Moldova din 27 și 28 februarie, operatorii de transport și sistem din Europa continentală au convenit să înceapă pe 16 martie 2022 sincronizarea de probă a sistemului energetic al Europei continentale cu cele din Ucraina și Republica Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă grație studiilor efectuate anterior și adoptării de măsuri de reducere a riscurilor”, a transmis ENTSO-E.

Operatorii de transport și sistem din Europa continentală, printre care se numără și Transelectrica din România, sprijină acum stabilitatea sistemelor energetice din Ucraina și Republica Moldova, în urma unei analize pozitive care a confirmat că sincronizarea de urgență este fezabilă din punct de vedere tehnic, cu ajutorul unor măsuri de asigurare a funcționării sigure a sistemelor energetice.

Este un moment istoric, care reprezintă mai mult decât o garanție de dezvoltare a sectoarelor energetice din Ucraina și Europa. Acest pas va da Ucrainei posibilitatea de a primi energie dacă agresorul (Rusia – n.r.) va continua să ne distrugă infrastructura energetică și astfel de a menține stabilitatea operării sistemului energetic. Le suntem recunoscători partenerilor europeni pentru sprijinul acordat în aceste vremuri dificile. Ne-am pregătit pentru sincronizare timp de 5 ani, asigurând starea tehnică corespunzătoare a sistemului energetic ucrainean. Acesta și-a dovedit reziliența funcționând optim în condiții de izolare în timpul agresiunii militare ruse. După război, sincronizarea va deschide mari oportunități, atât pntru Ucraina, cât și pentru Europa, de dezvoltare a piețelor de energie, de tranziție la surse regenerabile și de întărire a securității energetice europene”, a transmis operatorul de transport și sistem ucrainean, Ukrenergo.

Republica Moldova importă energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan. Or, autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#România export #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.