Kremlinul scrâșnește nervos din dinți că a scăpat Moldova de sub cizma energetică. România exportă curent peste Prut

România a început să exporte fizic energie electrică în Republica Moldova, după ce sistemul energetic al Ucrainei și cel al Chișinăului, care depinde în măsură covârșitoare de primul, au fost sincronizate miercuri cu cele din Europa de Vest. Sistemul este administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia. În dimineața zilei de joi, România a exportat energie în Republica Moldova la puterea de 375,3 MW, iar aceasta exporta la rândul ei în Ucraina, la 312,1 MW.

Per total, la ora respectivă, soldul sistemului energetic național românesc era de export, cu producție de 7.132 MW și consum de numai 6.343 MW. Peste 27% din producție a fost asigurată de parcurile eoliene, grație intensității favorabile a vântului. Până acum, între Republica Moldova și România nu aveau loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone occidentale ENTSO-E, iar cel basarabean era inclus, până de curând, în zona ex-sovietică, fiind sincronizat cu cele din Rusia și Belarus, alături de sistemul ucrainean.

Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, a finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie 2022 și ar fi trebuit să se reconecteze cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis că reconectarea nu se va mai face. În condiții normale, sincronizarea cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică, ar fi trebuit să înceteze doar de anul viitor. „Ca urmare a solicitărilor de sincronizare de urgență ale Ucrainei și Republicii Moldova din 27 și 28 februarie, operatorii de transport și sistem din Europa continentală au convenit să înceapă pe 16 martie 2022 sincronizarea de probă a sistemului energetic al Europei continentale cu cele din Ucraina și Republica Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă grație studiilor efectuate anterior și adoptării de măsuri de reducere a riscurilor”, a transmis ENTSO-E.

Operatorii de transport și sistem din Europa continentală, printre care se numără și Transelectrica din România, sprijină acum stabilitatea sistemelor energetice din Ucraina și Republica Moldova, în urma unei analize pozitive care a confirmat că sincronizarea de urgență este fezabilă din punct de vedere tehnic, cu ajutorul unor măsuri de asigurare a funcționării sigure a sistemelor energetice.

Este un moment istoric, care reprezintă mai mult decât o garanție de dezvoltare a sectoarelor energetice din Ucraina și Europa. Acest pas va da Ucrainei posibilitatea de a primi energie dacă agresorul (Rusia – n.r.) va continua să ne distrugă infrastructura energetică și astfel de a menține stabilitatea operării sistemului energetic. Le suntem recunoscători partenerilor europeni pentru sprijinul acordat în aceste vremuri dificile. Ne-am pregătit pentru sincronizare timp de 5 ani, asigurând starea tehnică corespunzătoare a sistemului energetic ucrainean. Acesta și-a dovedit reziliența funcționând optim în condiții de izolare în timpul agresiunii militare ruse. După război, sincronizarea va deschide mari oportunități, atât pntru Ucraina, cât și pentru Europa, de dezvoltare a piețelor de energie, de tranziție la surse regenerabile și de întărire a securității energetice europene”, a transmis operatorul de transport și sistem ucrainean, Ukrenergo.

Republica Moldova importă energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan. Or, autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#România export #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.