Kremlinul vrea un super-gigant energetic: Rosneft ar putea fuziona cu Lukoil și Gazprom Neft

10 Nov. 2024, 09:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2024, 09:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La Kremlin se discută posibilitatea de a unifica cele mai mari companii petroliere din Rusia într-o singură mega-structură națională, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Conform informațiilor, planul ar presupune absorbția companiilor Lukoil și Gazprom Neft de către Rosneft.

Dacă această fuziune va avea loc, controlul președintelui Vladimir Putin asupra piețelor energetice globale și economiei militare a Rusiei s-ar întări semnificativ. Noua structură ar putea deveni al doilea cel mai mare producător de petrol din lume, după gigantul saudit Aramco, extrăgând aproape de trei ori mai mult petrol decât cel mai mare producător american, Exxon Mobil. Aceasta ar oferi Rusiei un avantaj strategic pentru a negocia prețuri favorabile cu cumpărători precum India și China, notează WSJ.

Sursele WSJ menționează că discuțiile privind această fuziune au loc de câteva luni, deși nu s-a luat încă o decizie finală, iar planurile ar putea fi schimbate. Însă dorința lui Putin de a consolida sectorul energetic în sprijinul eforturilor militare este evidentă, acesta dorind să creeze un gigant energetic capabil să concureze cu Arabia Saudită, în ciuda scăderii cererii de petrol pe fondul tranziției către surse de energie mai ecologice.

Petrolul și gazele sunt sursele principale de venituri pentru economia Rusiei, reprezentând aproximativ o treime din bugetul federal și întărind poziția lui Putin pe scena internațională. Succesul Rusiei în menținerea stabilității economice în fața sancțiunilor occidentale se datorează în mare parte unei industrii petroliere puternice, subliniază WSJ. Potrivit surselor, la Moscova se speră că noua companie unificată va putea rezista mai bine presiunilor sancțiunilor occidentale, care au îngreunat exporturile, lansarea de noi proiecte și procesul de decontări financiare. Deși negocierile privind fuziunea au început în contextul războiului din Ucraina, ele sunt orientate și spre pregătirea Rusiei pentru o eventuală încălzire a relațiilor economice cu Occidentul după încheierea conflictului, precizează sursele.

Între timp, reprezentanții Rosneft au declarat pentru WSJ că informațiile despre o astfel de fuziune nu sunt reale. De asemenea, Lukoil a afirmat că nici conducerea, nici acționarii companiei nu discută despre o posibilă fuziune. Nu au fost obținute comentarii din partea Gazprom Neft sau Gazprom, iar Kremlinul a menționat că nu deține informații pe acest subiect.

În același timp, veniturile bugetului federal al Rusiei din sectorul petrolului și gazelor au scăzut în octombrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările au fost de 1,212 trilioane de ruble, în timp ce în octombrie 2023 acestea erau de 1,635 trilioane de ruble. Principala cauză a scăderii este reducerea prețului la petrol. În octombrie, taxele au fost calculate pe baza unui preț de 63,57 USD per baril pentru țițeiul Urals, comparativ cu 83,18 USD cu un an înainte, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Apr. 2026, 12:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2026, 12:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La mai bine de trei luni de la intrarea în vigoare a legii privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, nici o structură nu a fost constituită în Republica Moldova, în contextul disputelor și al contestării actului normativ la Curtea Constituțională.

Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Sergiu Gherciu, a declarat că autoritățile nu pot forța procesul și că totul depinde de inițiativa fermierilor.

„Atâta timp cât Curtea nu s-a expus, legea trebuie respectată. Constituirea camerelor ține de voința fermierilor. Ministerul va oferi suport acolo unde va fi necesar, dar nu obligă pe nimeni să le constituie”, a precizat oficialul.

Legea, promovată de fostul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, a fost adoptată în martie 2025 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Documentul prevede crearea unor structuri de autoadministrare menite să reprezinte și să protejeze interesele agricultorilor.

Totuși, actul normativ a stârnit controverse în rândul fermierilor, în special din cauza prevederii care obligă proprietarii de terenuri agricole mai mari de 2 hectare să devină membri ai camerelor agricole.

În paralel, legea a fost contestată la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Sesizarea a fost depusă pe 19 decembrie 2025 de un grup de deputați din fracțiunea „Partidul Nostru”, care consideră prevederile abuzive și cer verificarea constituționalității acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!