Kremlinul vrea un super-gigant energetic: Rosneft ar putea fuziona cu Lukoil și Gazprom Neft

10 Nov. 2024, 09:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2024, 09:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La Kremlin se discută posibilitatea de a unifica cele mai mari companii petroliere din Rusia într-o singură mega-structură națională, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Conform informațiilor, planul ar presupune absorbția companiilor Lukoil și Gazprom Neft de către Rosneft.

Dacă această fuziune va avea loc, controlul președintelui Vladimir Putin asupra piețelor energetice globale și economiei militare a Rusiei s-ar întări semnificativ. Noua structură ar putea deveni al doilea cel mai mare producător de petrol din lume, după gigantul saudit Aramco, extrăgând aproape de trei ori mai mult petrol decât cel mai mare producător american, Exxon Mobil. Aceasta ar oferi Rusiei un avantaj strategic pentru a negocia prețuri favorabile cu cumpărători precum India și China, notează WSJ.

Sursele WSJ menționează că discuțiile privind această fuziune au loc de câteva luni, deși nu s-a luat încă o decizie finală, iar planurile ar putea fi schimbate. Însă dorința lui Putin de a consolida sectorul energetic în sprijinul eforturilor militare este evidentă, acesta dorind să creeze un gigant energetic capabil să concureze cu Arabia Saudită, în ciuda scăderii cererii de petrol pe fondul tranziției către surse de energie mai ecologice.

Petrolul și gazele sunt sursele principale de venituri pentru economia Rusiei, reprezentând aproximativ o treime din bugetul federal și întărind poziția lui Putin pe scena internațională. Succesul Rusiei în menținerea stabilității economice în fața sancțiunilor occidentale se datorează în mare parte unei industrii petroliere puternice, subliniază WSJ. Potrivit surselor, la Moscova se speră că noua companie unificată va putea rezista mai bine presiunilor sancțiunilor occidentale, care au îngreunat exporturile, lansarea de noi proiecte și procesul de decontări financiare. Deși negocierile privind fuziunea au început în contextul războiului din Ucraina, ele sunt orientate și spre pregătirea Rusiei pentru o eventuală încălzire a relațiilor economice cu Occidentul după încheierea conflictului, precizează sursele.

Între timp, reprezentanții Rosneft au declarat pentru WSJ că informațiile despre o astfel de fuziune nu sunt reale. De asemenea, Lukoil a afirmat că nici conducerea, nici acționarii companiei nu discută despre o posibilă fuziune. Nu au fost obținute comentarii din partea Gazprom Neft sau Gazprom, iar Kremlinul a menționat că nu deține informații pe acest subiect.

În același timp, veniturile bugetului federal al Rusiei din sectorul petrolului și gazelor au scăzut în octombrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările au fost de 1,212 trilioane de ruble, în timp ce în octombrie 2023 acestea erau de 1,635 trilioane de ruble. Principala cauză a scăderii este reducerea prețului la petrol. În octombrie, taxele au fost calculate pe baza unui preț de 63,57 USD per baril pentru țițeiul Urals, comparativ cu 83,18 USD cu un an înainte, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

Dezbaterea publică la tema: „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”
30 Mart. 2025, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mart. 2025, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!