Kulminski, „cu 12 fețe”?! Spînu: Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie ai scris altceva. „Hе по-мужски всё это”

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu s-a arătat indignat de atitudinea fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulmiski care a declarat că cel dintâi nu ar fi trebuit să participe la negocierea contractului la gaz. Spînu a publicat și un screenshot a unei conversații în care Kulminski îl laudă pentru strategia adoptată le negocieri.

Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie, după semnarea contractului ai scris altceva. Vlad, “не по-мужски всё это”, se întreabă Spînu într-o postare pe Facebook.

„Prețul ar fi putu fi mult mai mare, dna Sandu ne-a salvat. Negocierile contractelor la gaz implică mai multe probleme dintre două state”, a punctat Kulminski.

Fostul vicepremier a lăsat să se înțeleagă că ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu nu a fost suficient de profesionist în cadrul negocierilor.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

Formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kulminski #Spînu #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.