Kulminski, „cu 12 fețe”?! Spînu: Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie ai scris altceva. „Hе по-мужски всё это”

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu s-a arătat indignat de atitudinea fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulmiski care a declarat că cel dintâi nu ar fi trebuit să participe la negocierea contractului la gaz. Spînu a publicat și un screenshot a unei conversații în care Kulminski îl laudă pentru strategia adoptată le negocieri.

Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie, după semnarea contractului ai scris altceva. Vlad, “не по-мужски всё это”, se întreabă Spînu într-o postare pe Facebook.

„Prețul ar fi putu fi mult mai mare, dna Sandu ne-a salvat. Negocierile contractelor la gaz implică mai multe probleme dintre două state”, a punctat Kulminski.

Fostul vicepremier a lăsat să se înțeleagă că ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu nu a fost suficient de profesionist în cadrul negocierilor.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

Formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kulminski #Spînu #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.