Kulminski, „cu 12 fețe”?! Spînu: Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie ai scris altceva. „Hе по-мужски всё это”

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu s-a arătat indignat de atitudinea fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulmiski care a declarat că cel dintâi nu ar fi trebuit să participe la negocierea contractului la gaz. Spînu a publicat și un screenshot a unei conversații în care Kulminski îl laudă pentru strategia adoptată le negocieri.

Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie, după semnarea contractului ai scris altceva. Vlad, “не по-мужски всё это”, se întreabă Spînu într-o postare pe Facebook.

„Prețul ar fi putu fi mult mai mare, dna Sandu ne-a salvat. Negocierile contractelor la gaz implică mai multe probleme dintre două state”, a punctat Kulminski.

Fostul vicepremier a lăsat să se înțeleagă că ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu nu a fost suficient de profesionist în cadrul negocierilor.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

Formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kulminski #Spînu #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.