Kulminski, „cu 12 fețe”?! Spînu: Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie ai scris altceva. „Hе по-мужски всё это”

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu s-a arătat indignat de atitudinea fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulmiski care a declarat că cel dintâi nu ar fi trebuit să participe la negocierea contractului la gaz. Spînu a publicat și un screenshot a unei conversații în care Kulminski îl laudă pentru strategia adoptată le negocieri.

Vlad, ce s-a schimbat? Pe 2 noiembrie, după semnarea contractului ai scris altceva. Vlad, “не по-мужски всё это”, se întreabă Spînu într-o postare pe Facebook.

„Prețul ar fi putu fi mult mai mare, dna Sandu ne-a salvat. Negocierile contractelor la gaz implică mai multe probleme dintre două state”, a punctat Kulminski.

Fostul vicepremier a lăsat să se înțeleagă că ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu nu a fost suficient de profesionist în cadrul negocierilor.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

Formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kulminski #Spînu #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.