Lacrimi și suspine la Tiraspol! Krasnoselski: Vom pierde zeci de milioane de dolari din taxele vamale ale Chișinăului

Începând cu ianuarie 2024, noile taxe vamale introduse de Republica Moldova au generat îngrijorări majore în ceea ce privește impactul asupra economiei regiunii separatiste Transnistria. Liderul auto-proclamat al enclavei transnistrene, Vadim Krasnoselski, a avertizat într-un interviu pentru agenția rusă TASS că aceste măsuri vor provoca pierderi semnificative, estimându-le la zeci de milioane de dolari pe an.

Krasnoselski a subliniat că impunerea taxelor vamale reprezintă o schimbare fundamentală în procesul de decontare dintre cele două entități. Până în prezent, întreprinderile transnistrene nu au contribuit cu taxe vamale la bugetul Republicii Moldova, iar introducerea unilaterală a acestor taxe de către conducerea moldoveană a creat o situație tensionată.

„Încă nu am primit nicio explicație nici de la Guvernul Republicii Moldova, nici de la reprezentantul pe probleme politice. Există o încălcare gravă a acordurilor din procesul de negociere… Transnistria nu numai că nu a fost anunțată în prealabil despre planurile de a cere noi plăți la bugetul Republicii Moldova, dimpotrivă, Chișinăul și mediatorii, inclusiv OSCE Misiune, au asigurat prin diverse canale că taxele vamale vor fi colectate de la 1 ianuarie 2024”, a subliniat liderul transnistrean.

Prejudiciul exact generat de aceste taxe vamale este încă dificil de evaluat, dar Krasnoselski a avertizat că se va măsura în zeci de milioane de dolari pe an. Această situație nu afectează doar producătorii din Transnistria, ci și locuitorii republicii, deoarece introducerea taxelor vamale va duce automat la creșterea costului mărfurilor, având consecințe asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.

„Desigur, aceasta va fi urmată de o reacție a societății și a statului. De mulți ani, Transnistria face apel la Chișinău pentru dialog, încercând să evite tensiunile și războiul economic, dar Moldova urmează cu insistență calea escaladării. Și ea este cea care poartă responsabilitatea pentru alte consecințe inevitabile”, a concluzionat Krasnoselski.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enclavă #krasnoselski #taxe #tiraspol #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI