Leul tare a încolțit veniturile la bugetul țării! Miliarde de lei au fost scăpate printre degete de autorități

Leul puternic din 2023 a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Moldovei, care a întâmpinat dificultăți enorme în executarea veniturilor bugetului de stat, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, în acest an, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de luna decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent înregistrăm o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minim 10% mai puternic decât acum un an. În majoritatea lunilor din acest an leul a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la finele anului trecut când se examina bugetul pentru 2023.

„La momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD, iar noi de fapt am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, a punctat Ioniță

Un leu puternic are atât beneficii cât și neajunsuri, acum nu dorim să polemizăm este bine sau rău un leu puternic. Subiectul este diferența enormă între așteptări și realitate. Această diferență creează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii din care, cursul valutar, este direct determinat de filosofica și acțiunile Băncii Naționale.

„Cel mai afectat de cursul valutar a fost serviciul vamal, care va înregistra în acest an pierderi de 2,36 miliarde lei, doar la colectarea de TVA, determinate de întărirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Bugetul de stat în acest an are mai multe provocări la executarea lui, despre care am vorbit anterior (vezi aici analiza Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023). Însă efectele cursului valutar sunt mai mari decât a tuturor celorlalți factori luați împreună”, mai spune Ioiniță.

Leul puternic a creat această gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului față de bugetari și implementarea proiectelor economice.

Pentru anul 2024, guvernul anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că spre deosebire de anul 2023, în anul care vine prognoza Guvernului nu doar se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în bugetul de stat.

„În prognoza bugetară și elaborarea bugetului pentru anul viitor un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Această comunicare trebuie să depășească formatul discuțiilor formale și protocolare. Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. Banca Națională este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicare, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când bugetul de stat se confruntă cu așa găuri majore în acumularea de venituri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprecierie #leu #apreciere #pierderi #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Probele de motorină prelevate în aceste zile din mai multe loturi destinate pieței din Republica Moldova vor fi supuse analizelor de laborator, în contextul intensificării controalelor asupra calității produselor petroliere introduse în țară, anunță Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC).

Ieri, inspectorii au colectat probe din depozitele situate în zona postului vamal Leușeni, unde sunt stocate cantități de motorină destinate circuitului comercial. Verificările au vizat respectarea cerințelor de calitate și conformitate prevăzute de legislația în vigoare, înainte ca produsul să ajungă la consumatori.

Acțiunile au continuat și astăzi în Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde au fost prelevate probe din loturile de motorină la intrarea în țară, înainte de plasarea acestora pe piața internă.

Potrivit ISSPNPC, măsurile întreprinse la punctele de trecere a frontierei Leușeni și în Portul Internațional Liber Giurgiulești au drept scop prevenirea introducerii pe piață a produselor petroliere neconforme și protejarea consumatorilor de riscurile legate de utilizarea unor carburanți de calitate necorespunzătoare.

„Supravegherea calității produselor petroliere constituie o prioritate constantă, motiv pentru care controalele vor continua atât la punctele de intrare în țară, cât și pe întreg lanțul de distribuție”, se arată în comunicatul ISSPNPC.

Probele colectate vor fi analizate în laboratoare acreditate, iar în funcție de rezultate, autoritatea va întreprinde măsurile legale necesare. În cazul în care vor fi depistate neconformități, pot fi aplicate sancțiuni prevăzute de legislație, inclusiv retragerea produselor de pe piață.

Verificările au loc în contextul în care pe piață a apărut un lot de motorină neconformă, cu un punct de curgere (CFPP) sub standardul minim de minus 20 de grade. Din cauza carburantului care a înghețat la temperaturi scăzute, numeroși șoferi s-au confruntat cu defecțiuni tehnice costisitoare.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat că guvernarea PAS a modificat legislația astfel încât produsele importate din Uniunea Europeană să nu mai fie supuse verificărilor de conformitate la vamă, bazându-se exclusiv pe certificarea acestora în statele de origine.