Leul tare a încolțit veniturile la bugetul țării! Miliarde de lei au fost scăpate printre degete de autorități

Leul puternic din 2023 a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Moldovei, care a întâmpinat dificultăți enorme în executarea veniturilor bugetului de stat, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, în acest an, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de luna decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent înregistrăm o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minim 10% mai puternic decât acum un an. În majoritatea lunilor din acest an leul a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la finele anului trecut când se examina bugetul pentru 2023.

„La momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD, iar noi de fapt am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, a punctat Ioniță

Un leu puternic are atât beneficii cât și neajunsuri, acum nu dorim să polemizăm este bine sau rău un leu puternic. Subiectul este diferența enormă între așteptări și realitate. Această diferență creează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii din care, cursul valutar, este direct determinat de filosofica și acțiunile Băncii Naționale.

„Cel mai afectat de cursul valutar a fost serviciul vamal, care va înregistra în acest an pierderi de 2,36 miliarde lei, doar la colectarea de TVA, determinate de întărirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Bugetul de stat în acest an are mai multe provocări la executarea lui, despre care am vorbit anterior (vezi aici analiza Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023). Însă efectele cursului valutar sunt mai mari decât a tuturor celorlalți factori luați împreună”, mai spune Ioiniță.

Leul puternic a creat această gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului față de bugetari și implementarea proiectelor economice.

Pentru anul 2024, guvernul anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că spre deosebire de anul 2023, în anul care vine prognoza Guvernului nu doar se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în bugetul de stat.

„În prognoza bugetară și elaborarea bugetului pentru anul viitor un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Această comunicare trebuie să depășească formatul discuțiilor formale și protocolare. Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. Banca Națională este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicare, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când bugetul de stat se confruntă cu așa găuri majore în acumularea de venituri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprecierie #leu #apreciere #pierderi #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.