Leul tare a încolțit veniturile la bugetul țării! Miliarde de lei au fost scăpate printre degete de autorități

11 Dec. 2023, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 10:08 // Actual //  bani.md

Leul puternic din 2023 a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Moldovei, care a întâmpinat dificultăți enorme în executarea veniturilor bugetului de stat, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui,  în acest an, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de luna decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent înregistrăm o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minim 10% mai puternic decât acum un an. În majoritatea lunilor din acest an leul a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la finele anului trecut când se examina bugetul pentru 2023.

„La momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD, iar noi de fapt am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, a punctat Ioniță

Un leu puternic are atât beneficii cât și neajunsuri, acum nu dorim să polemizăm este bine sau rău un leu puternic. Subiectul este diferența enormă între așteptări și realitate. Această diferență creează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii din care, cursul valutar, este direct determinat de filosofica și acțiunile Băncii Naționale.

„Cel mai afectat de cursul valutar a fost serviciul vamal, care va înregistra în acest an pierderi de 2,36 miliarde lei, doar la colectarea de TVA, determinate de întărirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Bugetul de stat în acest an are mai multe provocări la executarea lui, despre care am vorbit anterior (vezi aici analiza Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023). Însă efectele cursului valutar sunt mai mari decât a tuturor celorlalți factori luați împreună”, mai spune Ioiniță.

Leul puternic a creat această gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului față de bugetari și implementarea proiectelor economice.

Pentru anul 2024, guvernul anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că spre deosebire de anul 2023, în anul care vine prognoza Guvernului nu doar se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în bugetul de stat.

„În prognoza bugetară și elaborarea bugetului pentru anul viitor un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Această comunicare trebuie să depășească formatul discuțiilor formale și protocolare. Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. Banca Națională este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicare, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când bugetul de stat se confruntă cu așa găuri majore în acumularea de venituri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Mai 2026, 17:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Mai 2026, 17:09 // Actual //  Grîu Tatiana

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!