Leul tare a încolțit veniturile la bugetul țării! Miliarde de lei au fost scăpate printre degete de autorități

11 Dec. 2023, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 10:08 // Actual //  bani.md

Leul puternic din 2023 a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Moldovei, care a întâmpinat dificultăți enorme în executarea veniturilor bugetului de stat, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui,  în acest an, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de luna decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent înregistrăm o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minim 10% mai puternic decât acum un an. În majoritatea lunilor din acest an leul a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la finele anului trecut când se examina bugetul pentru 2023.

„La momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD, iar noi de fapt am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, a punctat Ioniță

Un leu puternic are atât beneficii cât și neajunsuri, acum nu dorim să polemizăm este bine sau rău un leu puternic. Subiectul este diferența enormă între așteptări și realitate. Această diferență creează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii din care, cursul valutar, este direct determinat de filosofica și acțiunile Băncii Naționale.

„Cel mai afectat de cursul valutar a fost serviciul vamal, care va înregistra în acest an pierderi de 2,36 miliarde lei, doar la colectarea de TVA, determinate de întărirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Bugetul de stat în acest an are mai multe provocări la executarea lui, despre care am vorbit anterior (vezi aici analiza Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023). Însă efectele cursului valutar sunt mai mari decât a tuturor celorlalți factori luați împreună”, mai spune Ioiniță.

Leul puternic a creat această gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului față de bugetari și implementarea proiectelor economice.

Pentru anul 2024, guvernul anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că spre deosebire de anul 2023, în anul care vine prognoza Guvernului nu doar se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în bugetul de stat.

„În prognoza bugetară și elaborarea bugetului pentru anul viitor un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Această comunicare trebuie să depășească formatul discuțiilor formale și protocolare. Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. Banca Națională este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicare, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când bugetul de stat se confruntă cu așa găuri majore în acumularea de venituri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Dec. 2025, 11:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Dec. 2025, 11:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII