Licitație funciară. Câți bani a obținut Primăria Chișinăului

În cadrul licitației funciare cu strigare privind vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul municipiului, desfășurate de autoritățile municipale, au fost vândute 12 loturi, în valoare totală de 26 milioane de lei .

Cel mai solicitat teren a fost vândut cu 5,7 milioane de lei, prețul inițial era de 3 milioane. Acesta are cca 20 de ari și este amplasat pe strada Petricani.

De asemenea, au fost vândute terenuri de 5,2 milioane lei, 2,3 milioane, 2,16 milioane, 1,8 milioane lei, precum și de 550 mii lei. Din totalul de17 loturi expuse, 10 au fost adjudecate la concurs, 2 au fost vândute prin negocieri directe, în contextul prezenței a câte un singur cumpărător, iar 5 terenuri au fost scoase de la licitație, din cauza lipsei de solicitanți.

Primarul General, Ion Ceban, a menționat că în prezent terenurile din Chișinău se vând doar în cadrul licitațiilor, iar procedurile respective sunt transparente. „Acum în Chișinău sunt mai puține terenuri de vânzare decât ceilalți ani și poate mai puțin atractive. Totuși, în urma licitațiilor, în bugetul municipal ajung zeci de milioane de lei”, a mai spus edilul.

La prima licitație funciară cu strigare în anul 2021 a avut loc în luna februarie, când au fost adjudecate 11 terenuri, în valoare totală de 34,5 milioane lei.

#terenuri #vanzare #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.