Licitație funciară. Câți bani a obținut Primăria Chișinăului

În cadrul licitației funciare cu strigare privind vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul municipiului, desfășurate de autoritățile municipale, au fost vândute 12 loturi, în valoare totală de 26 milioane de lei .

Cel mai solicitat teren a fost vândut cu 5,7 milioane de lei, prețul inițial era de 3 milioane. Acesta are cca 20 de ari și este amplasat pe strada Petricani.

De asemenea, au fost vândute terenuri de 5,2 milioane lei, 2,3 milioane, 2,16 milioane, 1,8 milioane lei, precum și de 550 mii lei. Din totalul de17 loturi expuse, 10 au fost adjudecate la concurs, 2 au fost vândute prin negocieri directe, în contextul prezenței a câte un singur cumpărător, iar 5 terenuri au fost scoase de la licitație, din cauza lipsei de solicitanți.

Primarul General, Ion Ceban, a menționat că în prezent terenurile din Chișinău se vând doar în cadrul licitațiilor, iar procedurile respective sunt transparente. „Acum în Chișinău sunt mai puține terenuri de vânzare decât ceilalți ani și poate mai puțin atractive. Totuși, în urma licitațiilor, în bugetul municipal ajung zeci de milioane de lei”, a mai spus edilul.

La prima licitație funciară cu strigare în anul 2021 a avut loc în luna februarie, când au fost adjudecate 11 terenuri, în valoare totală de 34,5 milioane lei.

#terenuri #vanzare #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.