Liderii G7, discuții privind situația din Rusia. „Nu ştim cât de instabilă va deveni şi cine va avea controlul

Liderii G7 poartă discuţii pe măsură ce evoluează situaţia din Rusia, au confirmat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock.
”Am avut o convorbire telefonică cu miniştrii de externe din G7 pentru un schimb de opinii privind situaţia din Rusia.

Înaintea Consiliului Afaceri Externe al UE de luni, coordonez în cadrul Uniunii Europene şi am activat centrul de răspuns la criză”, a anunţat Josep Borrell într-un mesaj postat sâmbătă pe Twitter şi preluat de agenţia DPA.

”Sprijinul nostru pentru Ucraina continuă fără încetare”, a adăugat responsabilul UE.
Grupul G7, format din principalele democraţii, include Franţa, Italia, Japonia, Canada, SUA şi Marea Britanie, alături de Germania.

”Ministrul de externe (Annalena) Baerbock tocmai s-a consultat cu miniştrii de externe din G7 cu privire la situaţie”, a confirmat sâmbătă după-amiază un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe.

Guvernul german urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Rusia, a precizat purtătorul de cuvânt, adăugând că echipa de criză a guvernului se reuneşte în prezent la minister, condusă de secretarul de stat Andreas Michaelis.

În această dimineaţă, ministerul a ajustat deja recomandările de călătorie şi de securitate pentru cetăţenii germani din Rusia, recomandând cetăţenilor să evite zonele afectate şi în special oraşul Rostov şi împrejurimile sale.

”În Moscova, instituţiile de stat, în special cele militare, trebuie evitate pe cât posibil. Centrul oraşului ar trebui evitat până la noi ordine”, se arată în recomandări.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, spune că este prea devreme pentru a ghici posibilele consecinţe ale revoltei armatei mercenare Wagner din Rusia şi ce ar putea însemna acest lucru pentru războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.

”Este dificil de evaluat, mai ales că nu ştim cât de instabilă va deveni Rusia şi cine va avea în cele din urmă controlul şi cine cu cine îşi va uni forţele”, a declarat el în marja unei conferinţe de partid a social-democraţilor din Saxonia Inferioară.

Ca răspuns la o întrebare despre opţiunile Germaniei, ministrul a spus: ”În această situaţie, nu există opţiuni pentru noi de a acţiona. Este un conflict politic intern în Rusia. Nu putem spune încă dacă se va transforma într-o luptă pentru putere. Noi suntem observatori. Urmărim foarte îndeaproape, la fel ca toţi ceilalţi aliaţi şi, în rest, rămânem atenţi la sprijinirea Ucrainei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.