Liderii G7, discuții privind situația din Rusia. „Nu ştim cât de instabilă va deveni şi cine va avea controlul

Liderii G7 poartă discuţii pe măsură ce evoluează situaţia din Rusia, au confirmat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock.
”Am avut o convorbire telefonică cu miniştrii de externe din G7 pentru un schimb de opinii privind situaţia din Rusia.

Înaintea Consiliului Afaceri Externe al UE de luni, coordonez în cadrul Uniunii Europene şi am activat centrul de răspuns la criză”, a anunţat Josep Borrell într-un mesaj postat sâmbătă pe Twitter şi preluat de agenţia DPA.

”Sprijinul nostru pentru Ucraina continuă fără încetare”, a adăugat responsabilul UE.
Grupul G7, format din principalele democraţii, include Franţa, Italia, Japonia, Canada, SUA şi Marea Britanie, alături de Germania.

”Ministrul de externe (Annalena) Baerbock tocmai s-a consultat cu miniştrii de externe din G7 cu privire la situaţie”, a confirmat sâmbătă după-amiază un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe.

Guvernul german urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Rusia, a precizat purtătorul de cuvânt, adăugând că echipa de criză a guvernului se reuneşte în prezent la minister, condusă de secretarul de stat Andreas Michaelis.

În această dimineaţă, ministerul a ajustat deja recomandările de călătorie şi de securitate pentru cetăţenii germani din Rusia, recomandând cetăţenilor să evite zonele afectate şi în special oraşul Rostov şi împrejurimile sale.

”În Moscova, instituţiile de stat, în special cele militare, trebuie evitate pe cât posibil. Centrul oraşului ar trebui evitat până la noi ordine”, se arată în recomandări.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, spune că este prea devreme pentru a ghici posibilele consecinţe ale revoltei armatei mercenare Wagner din Rusia şi ce ar putea însemna acest lucru pentru războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.

”Este dificil de evaluat, mai ales că nu ştim cât de instabilă va deveni Rusia şi cine va avea în cele din urmă controlul şi cine cu cine îşi va uni forţele”, a declarat el în marja unei conferinţe de partid a social-democraţilor din Saxonia Inferioară.

Ca răspuns la o întrebare despre opţiunile Germaniei, ministrul a spus: ”În această situaţie, nu există opţiuni pentru noi de a acţiona. Este un conflict politic intern în Rusia. Nu putem spune încă dacă se va transforma într-o luptă pentru putere. Noi suntem observatori. Urmărim foarte îndeaproape, la fel ca toţi ceilalţi aliaţi şi, în rest, rămânem atenţi la sprijinirea Ucrainei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.