Lipsa viziunii de la Chișinău riscă să împingă Moldova spre stagnare în conflictul transnistrean, avertizează Goșu

Pentru Chișinău este extrem de complicat să deschidă discuții cu Rusia privind retragerea trupelor rusești din Transnistria. Moldova se află într-o situație delicată și ar putea pierde „trenul reglementării”, ceea ce ar însemna o stagnare a procesului de soluționare a conflictului din estul țării pe o perioadă de 10-20 de ani, a avertizat istoricul Armand Goșu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

„Problema este că dacă Moldova nu face nimic, ar putea pierde acest tren al reglementării. Dacă se întâmplă acest lucru, nu vom mai avea decât un ciclu de 10-20 de ani cu Transnistria, menținerea trupelor ruse la Bender și a armamentului de la Cobasna. Este foarte important să fii proactiv și să îți imaginezi scenarii pentru a evita acest blocaj. Din păcate, în acest moment nu cred că Moldova are dorința reală de a face acest lucru”, a spus Goșu.

El a subliniat că actuala conducere a țării pare mai degrabă să încerce să profite de contextul internațional și să obțină „un mic aranjament”, fără a avea o viziune clară pentru o soluție de durată.

„Moldova trebuie să pregătească următoarea etapă. Trebuie să prindă un context internațional favorabil și să se ajute de Ucraina sau America pentru a promova o soluție pentru acest conflict care durează de 35 de ani. Nu mai putem sta pe loc”, a concluzionat istoricul, subliniind urgența unei acțiuni proactive din partea autorităților de la Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gosu #transnitria #tiraspol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

#santaj economic #Moldova #Rusia