Low-cost-ul Wizz Air, care a aterizat la Chișinău, a transportat 60 milioane de pasageri în 2023

Compania aeriană Wizz Air a anunțat că a încheiat anul 2023 cu peste 60 de milioane de pasageri transportați, în creștere cu 32% față de anul 2022. Anul trecut, Wizz Air a lansat aproximativ o sută de rute noi, a luat în primire 32 de aeronave noi Airbus A321neo și a zburat în total pe o distanță de 263 de milioane de kilometri.

În 2023, Wizz Air a finalizat 99,31% dintre zborurile sale programate, ceea ce reprezintă al treilea cel mai bun rezultat dintre toate companiile aeriene europene și cu mult peste media industriei. De asemenea, s-a clasat în top trei companii aeriene din Europa în funcție de ponderea zborurilor operate la timp.

Media emisiilor de carbon pentru 2023 a fost de doar 51,5 grame per pasager/kilometru, cu 6,8% mai puțin decât în 2022. Acest rezultat al celei mai scăzute intensități medii anuale a emisiilor de carbon sprijină poziția de lider a companiei aeriene printre concurenți în ceea ce privește reducerea intensității de CO₂ – anunță Wizz Air.

Compania aeriană low-cost Wizz Air și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#padageri #wizz air #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.