Lukașenko joacă ultima carte. Belarus vrea să-și salveze economia cu criptomonede

17 Ian. 2026, 12:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 12:27 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din Belarus încearcă să stabilizeze economia afectată de sancțiunile internaționale printr-un pariu pe criptomonede. Președintele Alexandr Lukașenko a semnat un decret privind crearea criptobăncilor, instituții financiare care vor putea combina operațiunile cu active digitale cu serviciile bancare clasice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al președinției.

Documentul subliniază că inițiativa are drept scop „consolidarea imaginii Belarusului ca stat-fanion în domeniul tehnologiilor financiare IT”. Măsura vine pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care vizează o parte semnificativă a sectorului bancar belarus. Printre instituțiile afectate se numără mari bănci de stat, precum Belinvestbank, Bank Dabrabyt, Belagroprombank și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus, asupra cărora au fost impuse restricții privind operațiunile internaționale și deconectarea de la sistemul SWIFT. De asemenea, sancțiunile au lovit și subsidiarele locale ale unor bănci rusești, inclusiv Sberbank, VTB și Alfa-Bank.

Potrivit decretului, o criptobancă va fi o societate autorizată să lucreze cu „semne digitale” – tokenuri și criptomonede – și să efectueze, în același timp, operațiuni bancare și de decontare. Primul astfel de banc ar putea apărea chiar în următoarele șase luni, a declarat vicepreședintele Banca Națională a Belarusului, Alexandr Egorov, care susține că impactul reformei va fi resimțit la nivelul întregii economii.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de transformare a Belarusului într-un hub crypto. Încă din septembrie 2025, Lukașenko recunoștea că sancțiunile occidentale au lovit dur economia și sistemul de plăți internaționale, cerând utilizarea mai activă a criptomonedelor pentru decontările externe. Din acest context a apărut și experimentul criptobăncilor.

Reforma este justificată și de deteriorarea indicatorilor macroeconomici. Planurile economice ale autorităților pentru 2025 nu au fost realizate: era prognozată o creștere a PIB de 4,1%, însă după nouă luni economia a avansat cu doar 1,6%. Inflația a depășit, la rândul ei, ținta stabilită, ajungând la 7,1% în octombrie, față de un nivel așteptat de cel mult 5%.

Experții remarcă faptul că Belarus are anumite avantaje pentru dezvoltarea unui hub crypto. Țara a legalizat criptomonedele încă din 2018, a oferit facilități fiscale rezidenților Parcului Tehnologiilor Informaționale și a sprijinit activitățile de minare prin costuri relativ reduse la energie. Totuși, persistă și restricții semnificative, precum interdicția transferurilor P2P în afara parcului IT, identificarea obligatorie a portofelelor digitale și blocările frecvente ale cardurilor.

Belarus nu este singurul stat din spațiul post-sovietic care mizează pe criptomonede. Țări precum Kârgâzstan, Turkmenistan și Kazahstan au adoptat legi pentru legalizarea burselor crypto și a minatului pentru afaceri, iar Kârgâzstanul a lansat deja un criptobanc și primul său stablecoin național, USDKG, garantat cu aur și ancorat la dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

03 Mart. 2026, 16:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2026, 16:32 // Actual //  Ursu Victor

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!