Luxul înainte de toate! Moldovenii cheltuiesc mai mult decât economisesc

În luna ianuarie 2022, moldovenii au economisit în bănci 2,6 miliarde de lei lei, în creștere cu 13,4 la sută față de luna ianuarie 2021. Asta în timp ce împrumuturile contractate s-au majorat cu o treime și au constituit 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Moldovenii au plasat au depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei în monedă națională și echivalentul a 1,1 miliarde de lei în valută. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 57,8 la sută, a celor în valută – 42,2 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 81,1 la sută (44,6 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 36,5 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 40,5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 36,3 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, pentru depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 4,87 la sută, iar la cele în valută – 0,37 la sută. La depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,74 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,93 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 5,45 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în moneda națională. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.