Luxul înainte de toate! Moldovenii cheltuiesc mai mult decât economisesc

În luna ianuarie 2022, moldovenii au economisit în bănci 2,6 miliarde de lei lei, în creștere cu 13,4 la sută față de luna ianuarie 2021. Asta în timp ce împrumuturile contractate s-au majorat cu o treime și au constituit 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Moldovenii au plasat au depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei în monedă națională și echivalentul a 1,1 miliarde de lei în valută. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 57,8 la sută, a celor în valută – 42,2 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 81,1 la sută (44,6 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 36,5 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 40,5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 36,3 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, pentru depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 4,87 la sută, iar la cele în valută – 0,37 la sută. La depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,74 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,93 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 5,45 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în moneda națională. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.