Luxul înainte de toate! Moldovenii cheltuiesc mai mult decât economisesc

În luna ianuarie 2022, moldovenii au economisit în bănci 2,6 miliarde de lei lei, în creștere cu 13,4 la sută față de luna ianuarie 2021. Asta în timp ce împrumuturile contractate s-au majorat cu o treime și au constituit 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Moldovenii au plasat au depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei în monedă națională și echivalentul a 1,1 miliarde de lei în valută. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 57,8 la sută, a celor în valută – 42,2 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 81,1 la sută (44,6 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 36,5 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 40,5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 36,3 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, pentru depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 4,87 la sută, iar la cele în valută – 0,37 la sută. La depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,74 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,93 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 5,45 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în moneda națională. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.