Luxul înainte de toate! Moldovenii cheltuiesc mai mult decât economisesc

În luna ianuarie 2022, moldovenii au economisit în bănci 2,6 miliarde de lei lei, în creștere cu 13,4 la sută față de luna ianuarie 2021. Asta în timp ce împrumuturile contractate s-au majorat cu o treime și au constituit 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Moldovenii au plasat au depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei în monedă națională și echivalentul a 1,1 miliarde de lei în valută. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 57,8 la sută, a celor în valută – 42,2 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 81,1 la sută (44,6 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 36,5 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 40,5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 36,3 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, pentru depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 4,87 la sută, iar la cele în valută – 0,37 la sută. La depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,74 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,93 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 5,45 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în moneda națională. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul vrea să lase peste 4 milioane de lei în gestiunea întreprinderilor silvice de stat, renunțând temporar la veniturile pe care le-ar fi încasat din profitul acestora, pentru a susține investițiile urgente în păduri și modernizarea sectorului.

Inițiativa se regăsește într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului și supus consultărilor publice, care prevede scutirea întreprinderilor din subordinea Agenției „Moldsilva” de la plata defalcărilor în bugetul de stat aferente profitului net din 2025, în sumă de circa 4,1 milioane lei.

În același timp, profitul net total estimat pentru anul 2025 este de aproximativ 16,3 milioane lei.

Autoritățile propun ca banii să rămână la dispoziția întreprinderilor, pentru investiții în utilaje, tehnologii și lucrări de împădurire, cu majorarea capitalului social. De măsură ar urma să beneficieze mai multe entități silvice din țară, inclusiv întreprinderile din Călărași, Cimișlia, Edineț, Hîncești-Silva, Nisporeni-Silva, Orhei, Cahul (Silva-Sud), Ungheni (Silva-Centru), Soroca, Strășeni, Șoldănești și Tighina, dar și întreprinderea silvo-cinegetică „Sil-Răzeni”, rezervațiile naturale „Pădurea Domnească” și „Plaiul Fagului”, precum și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Autorii proiectului motivează intervenția prin situația dificilă a sectorului forestier. Deși veniturile din vânzări au ajuns la circa 740 milioane lei în 2025, cheltuielile au depășit 757 milioane lei, iar în 2024 întreprinderile au înregistrat pierderi de peste 35 milioane lei.

În plus, dotarea tehnică este depășită: din cele 50 de tractoare utilizate în pepinierele silvice, doar 7 sunt în stare bună, iar o parte semnificativă a utilajelor este uzată sau insuficientă. Lipsa sistemelor moderne de irigare și accesul limitat la apă afectează direct producerea puieților și extinderea pădurilor.

În paralel, degradarea mediului pune presiune suplimentară pe sector. Aproximativ 877,6 mii hectare de teren sunt afectate de eroziune, iar pierderile economice anuale sunt estimate la 3,1 miliarde lei, ceea ce face ca investițiile în împădurire să devină o prioritate.

Autoritățile susțin că măsura, încadrată ca ajutor de minimis, nu reprezintă o pierdere definitivă pentru buget, ci o diminuare temporară a veniturilor, în timp ce întreprinderile vor putea menține activitatea, evita blocajele financiare și continua proiectele investiționale.