Luxul înainte de toate! Moldovenii cheltuiesc mai mult decât economisesc

În luna ianuarie 2022, moldovenii au economisit în bănci 2,6 miliarde de lei lei, în creștere cu 13,4 la sută față de luna ianuarie 2021. Asta în timp ce împrumuturile contractate s-au majorat cu o treime și au constituit 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Moldovenii au plasat au depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei în monedă națională și echivalentul a 1,1 miliarde de lei în valută. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 57,8 la sută, a celor în valută – 42,2 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 81,1 la sută (44,6 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 36,5 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 40,5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 36,3 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, pentru depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 4,87 la sută, iar la cele în valută – 0,37 la sută. La depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,74 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,93 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 5,45 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în moneda națională. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău ridică semne de întrebare, iar investiția pregătită de autorități riscă să fie depășită de traficul de pasageri chiar înainte ca lucrările să fie finalizate. Avertismentul vine din partea expertului Vitalie Rapcea de la Expert-Grup, care susține că proiectul de extindere a infrastructurii aeroportuare ar trebui reevaluat.

În cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, Rapcea a explicat că dezvoltarea unui aeroport trebuie realizată în baza unui masterplan și a unor prognoze realiste privind evoluția traficului.

Potrivit expertului, documentele elaborate anterior indicau necesitatea unui terminal de aproximativ 20 de mii de metri pătrați în momentul în care Aeroportul Chișinău urma să ajungă la un trafic de 2,6 milioane de pasageri. Între timp, însă, numărul călătorilor a crescut puternic, iar proiectul pregătit în prezent riscă să nu mai corespundă necesităților reale.

„Construcția care se preconizează este deja depășită”, a declarat Vitalie Rapcea.

Expertul consideră că, înainte de alocarea unor resurse importante, autoritățile ar trebui să analizeze dacă investiția planificată mai este adaptată volumului actual și viitor de pasageri.

„Trebuie să judecăm dacă nu această investiție este depășită de traficul existent și poate mult mai judicios era și o soluție modulară”, a explicat Rapcea.

În opinia sa, dezvoltarea modulară ar permite Aeroportului Chișinău să-și majoreze treptat capacitatea, în funcție de evoluția traficului, fără a construi din start o infrastructură rigidă care riscă să devină insuficientă într-un interval scurt.

Rapcea atrage atenția că aglomerația și timpii mari de procesare nu trebuie combătuți exclusiv prin construcții costisitoare. O parte dintre probleme ar putea fi rezolvate mai rapid și cu investiții considerabil mai mici prin modernizarea tehnologiilor și eficientizarea procedurilor.

Una dintre soluții ar fi accelerarea controalelor de securitate prin instalarea unor scanere moderne, care permit verificarea bagajelor fără ca pasagerii să mai fie obligați să scoată laptopurile și alte dispozitive electronice. Astfel de tehnologii ar putea crește capacitatea de procesare și reduce cozile fără extinderi imediate de infrastructură.

Totodată, expertul susține că eficientizarea fluxului de pasageri presupune implicarea mai multor instituții, inclusiv a Poliției de Frontieră, astfel încât capacitatea aeroportului să nu fie limitată de procedurile de control.

Declarațiile vin în contextul creșterii accelerate a traficului pe Aeroportul Internațional Chișinău și al planurilor autorităților de a investi în extinderea terminalului și a infrastructurii aeroportuare.

În opinia lui Vitalie Rapcea, înainte de lansarea unor investiții de amploare, autoritățile ar trebui să reevalueze prognozele de trafic și să analizeze inclusiv soluții modulare și tehnologice. În caz contrar, Republica Moldova riscă să investească într-o infrastructură care, până la finalizarea lucrărilor, ar putea fi deja insuficientă pentru numărul de pasageri.