Mai multe străzi din Chișinău au fost renovate din temelie în ultimii 3 ani, iar altele urmează să intre în reparație

Pe strada Ion Creangă a fost renovată partea carosabilă, dar și toate rețelele subterane, amenajate trotuarele și reparate rondurile de la Piața Unirii Principatelor și Piața Dimitrie Cantemir. Deși contractul de execuție prevedea finalizarea proiectului în martie 2022, strada a fost redeschisă pentru circulație mult mai devreme, în septembrie 2021. Costul lucrărilor este de peste 66 milioane de lei.

Pentru reparația capitală a anumitor străzi Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a inițiat o colaborare cu partenerii externi. Este vorba despre 31 August 1989, Alexandru cel Bun și Tighina, străzi aflate în plin proces de renovare. Acolo se repară carosabilul și trotuarele și vor fi amenajate locuri de parcare. Proiectul, estimat la 11,8 milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul Special de Energie Verde al BERD și urmează să fie finalizat în 18 luni. Conform contractului de împrumut, renovarea rețelelor subterane pe străzile respective a fost finanțată de primărie, costul proiectului ridicându-se la 100 milioane lei.

Cel mai ambițios proiect care vizează reparația străzilor capitalei este însă extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân. Acesta va fi prelungit, de la strada Ion Dumeniuc până la str. Bucovinei. Respectiv, va fi extinsă linia de troleibuz, dar și sistemul de iluminat stradal. Noua porțiune de bulevard urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025. Costul estimativ al lucrărilor este de 200 milioane lei.

Și podul din strada Mihai Viteazul va fi supus unor lucrări de reparații capitale. La fel și străzile Mesager și Industrială, pentru care urmează să fie anunțate licitațiile.

Anul acesta, pentru reabilitarea infrastructurii rutiere municipale, Primăria Chișinău a alocat un buget record – circa 1,3 miliarde devlei. Iar din 2020- până în august 2022, municipalitatea a cheltuit peste 590 milioane lei pentru reparația străzilor. Dintre acestea, 420,2 milioane de lei au fost direcționate la renovarea capitală a străzilor.

#drumuri #strazi #reparatie #capitală #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.