Mai multe străzi din Chișinău au fost renovate din temelie în ultimii 3 ani, iar altele urmează să intre în reparație

25 Aug. 2022, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Aug. 2022, 11:23 // Actual //  MD Bani

Pe strada Ion Creangă a fost renovată partea carosabilă, dar și toate rețelele subterane, amenajate trotuarele și reparate rondurile de la Piața Unirii Principatelor și Piața Dimitrie Cantemir. Deși contractul de execuție prevedea finalizarea proiectului în martie 2022, strada a fost redeschisă pentru circulație mult mai devreme, în septembrie 2021. Costul lucrărilor este de peste 66 milioane de lei.

Pentru reparația capitală a anumitor străzi Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a inițiat o colaborare cu partenerii externi. Este vorba despre 31 August 1989, Alexandru cel Bun și Tighina, străzi aflate în plin proces de renovare. Acolo se repară carosabilul și trotuarele și vor fi amenajate locuri de parcare. Proiectul, estimat la 11,8 milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul Special de Energie Verde al BERD și urmează să fie finalizat în 18 luni. Conform contractului de împrumut, renovarea rețelelor subterane pe străzile respective a fost finanțată de primărie, costul proiectului ridicându-se la 100 milioane lei.

Cel mai ambițios proiect care vizează reparația străzilor capitalei este însă extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân. Acesta va fi prelungit, de la strada Ion Dumeniuc până la str. Bucovinei. Respectiv, va fi extinsă linia de troleibuz, dar și sistemul de iluminat stradal. Noua porțiune de bulevard urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025. Costul estimativ al lucrărilor este de 200 milioane lei.

Și podul din strada Mihai Viteazul va fi supus unor lucrări de reparații capitale. La fel și străzile Mesager și Industrială, pentru care urmează să fie anunțate licitațiile.

Anul acesta, pentru reabilitarea infrastructurii rutiere municipale, Primăria Chișinău a alocat un buget record – circa 1,3 miliarde devlei. Iar din 2020- până în august 2022, municipalitatea a cheltuit peste 590 milioane lei pentru reparația străzilor. Dintre acestea, 420,2 milioane de lei au fost direcționate la renovarea capitală a străzilor.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!