Mai rezistă economia? Investițiile sunt în suferință

Republica Moldova se află pe locul 22 în topul investițiilor străine directe în perioada 2018-2022, potrivit raportului Investment Promotion realizat de Emerging Europe.

Moldova a atras investiții străine directe în valoare de 587 milioane dolari în 2022, în creștere față de 2021 când țara noastră a atras investiții de 410 milioane de dolari. În 2018 Moldova a atras finanțare de 297 milioane dolari.

În ceea ce privește investiții străine directe pe cap de locuitor între 2018 și 2022, Moldova se află pe locul 20, cu 170 milioane dolari anul trecut.

În 2022, investițiile străine directe la nivel mondial au scăzut cu 12% și s-au ridicat la 1.300 de miliarde de dolari, după o revenire puternică în 2021, după scăderea abruptă indusă de Covid-19 în 2020, potrivit celui mai recent Raport privind investițiile mondiale al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Agenția ONU consideră că declinul a fost în principal rezultatul scăderii volumului fluxurilor și tranzacțiilor financiare în țările dezvoltate. Încetinirea a fost determinată de crize suprapuse: războiul din Ucraina, prețurile ridicate la alimente și energie și presiunile asupra datoriilor.

În toată regiunea Europei emergente, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 85,5 miliarde de dolari americani în 2022, cu două procente mai puțin față de în 2021, după o creștere masivă de 64% în 2021, comparativ cu 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.