Mai rezistă economia? Investițiile sunt în suferință

Republica Moldova se află pe locul 22 în topul investițiilor străine directe în perioada 2018-2022, potrivit raportului Investment Promotion realizat de Emerging Europe.

Moldova a atras investiții străine directe în valoare de 587 milioane dolari în 2022, în creștere față de 2021 când țara noastră a atras investiții de 410 milioane de dolari. În 2018 Moldova a atras finanțare de 297 milioane dolari.

În ceea ce privește investiții străine directe pe cap de locuitor între 2018 și 2022, Moldova se află pe locul 20, cu 170 milioane dolari anul trecut.

În 2022, investițiile străine directe la nivel mondial au scăzut cu 12% și s-au ridicat la 1.300 de miliarde de dolari, după o revenire puternică în 2021, după scăderea abruptă indusă de Covid-19 în 2020, potrivit celui mai recent Raport privind investițiile mondiale al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Agenția ONU consideră că declinul a fost în principal rezultatul scăderii volumului fluxurilor și tranzacțiilor financiare în țările dezvoltate. Încetinirea a fost determinată de crize suprapuse: războiul din Ucraina, prețurile ridicate la alimente și energie și presiunile asupra datoriilor.

În toată regiunea Europei emergente, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 85,5 miliarde de dolari americani în 2022, cu două procente mai puțin față de în 2021, după o creștere masivă de 64% în 2021, comparativ cu 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.