Mai rezistă economia? Investițiile sunt în suferință

Republica Moldova se află pe locul 22 în topul investițiilor străine directe în perioada 2018-2022, potrivit raportului Investment Promotion realizat de Emerging Europe.

Moldova a atras investiții străine directe în valoare de 587 milioane dolari în 2022, în creștere față de 2021 când țara noastră a atras investiții de 410 milioane de dolari. În 2018 Moldova a atras finanțare de 297 milioane dolari.

În ceea ce privește investiții străine directe pe cap de locuitor între 2018 și 2022, Moldova se află pe locul 20, cu 170 milioane dolari anul trecut.

În 2022, investițiile străine directe la nivel mondial au scăzut cu 12% și s-au ridicat la 1.300 de miliarde de dolari, după o revenire puternică în 2021, după scăderea abruptă indusă de Covid-19 în 2020, potrivit celui mai recent Raport privind investițiile mondiale al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Agenția ONU consideră că declinul a fost în principal rezultatul scăderii volumului fluxurilor și tranzacțiilor financiare în țările dezvoltate. Încetinirea a fost determinată de crize suprapuse: războiul din Ucraina, prețurile ridicate la alimente și energie și presiunile asupra datoriilor.

În toată regiunea Europei emergente, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 85,5 miliarde de dolari americani în 2022, cu două procente mai puțin față de în 2021, după o creștere masivă de 64% în 2021, comparativ cu 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.