Mai rezistă economia? Investițiile sunt în suferință

Republica Moldova se află pe locul 22 în topul investițiilor străine directe în perioada 2018-2022, potrivit raportului Investment Promotion realizat de Emerging Europe.

Moldova a atras investiții străine directe în valoare de 587 milioane dolari în 2022, în creștere față de 2021 când țara noastră a atras investiții de 410 milioane de dolari. În 2018 Moldova a atras finanțare de 297 milioane dolari.

În ceea ce privește investiții străine directe pe cap de locuitor între 2018 și 2022, Moldova se află pe locul 20, cu 170 milioane dolari anul trecut.

În 2022, investițiile străine directe la nivel mondial au scăzut cu 12% și s-au ridicat la 1.300 de miliarde de dolari, după o revenire puternică în 2021, după scăderea abruptă indusă de Covid-19 în 2020, potrivit celui mai recent Raport privind investițiile mondiale al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Agenția ONU consideră că declinul a fost în principal rezultatul scăderii volumului fluxurilor și tranzacțiilor financiare în țările dezvoltate. Încetinirea a fost determinată de crize suprapuse: războiul din Ucraina, prețurile ridicate la alimente și energie și presiunile asupra datoriilor.

În toată regiunea Europei emergente, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 85,5 miliarde de dolari americani în 2022, cu două procente mai puțin față de în 2021, după o creștere masivă de 64% în 2021, comparativ cu 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.