Maria Iliuţ şi „Crenguţă de Iederă”, spectacol de Sf. Vasile la Castel Mimi. Sărbătoarea tradiţiilor uneşte generaţii

Pe 13 ianuarie, în Ajunul Sfântului Vasile, tradiţiile de iarnă străvechi îşi dau întâlnire la Castel Mimi. Organizatorii au pregătit pentru toţi oaspeţii o atmosferă ca pe vremuri, în care cetele de urători umblau din casă în casă şi urau gospodarii de sănătate și belșug.

Ansamblul „Crenguţă de Iedră” condus de cântăreaţa de muzică populară Maria Iliuţ, va interpreta colinde şi urături, va impresiona cu un spectacol de iarnă, cu prezenţa personajelor tematice – ursul şi capra. Aceste datini vor încânta copiii şi le vor răscoli amintiri adulţilor, care obişnuiau să umble cu uratul în copilărie.

Castel Mimi deschide larg porţile şi aşteaptă familiile, pentru a trăi povestea sărbătorilor de iarnă alături de cei dragi. Toți oaspeții vor fi întâlniți cu o plăcintă fierbinte de bun venit, iar pe copii îi aşteaptă câte o acadea la intrare.

Pentru că sunt promotorii datinilor străvechi, cei de la Castel Mimi au invitat meşteri populari la un târg cu vânzare, în care fiecare vizitator va putea procura din obiectele atent confecționate manual, de localnicii pasionați de artă. Fiecare piesă hand-made ascunde în spatele său o istorie unică, pe care o puteţi afla direct de la meşterii populari.

Bucătarii iscusiţi de la Castel Mimi vor pregăti bucate tradiţionale, pe care să le savuraţi la Open Air Kitchen. Nu vor lipsi plăcintele moldoveneşti, carnea coaptă la grătar şi desigur vinul fiert, cu aromă de portocală şi scorţişoară, servit gratuit şi nelimitat maturilor.

Pentru toţi vizitatorii care vor să afle istoria vinăriei, la ore stabilite se vor organiza express-tururi în beciurile vechi, construite acum 130 de ani de către Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi întemeietorul Castel Mimi.

Se vor aprinde rugurile şi toți cei prezenți se vor prinde în hore, aşa ca pe vremuri, când la sărbătorile de iarnă se făcea joc, la care participa tot satul. Copiii vor fi bucuroşi să coacă la foc marshmallow, desertul atât de îndrăgit de cei mici.

Cântecele tradiţionale, personajele de poveste şi miile de luminiţe aprinse vă vor face să simţiţi magia sărbătorilor de iarnă, alături de familie şi cei dragi.

„Sărbătoarea tradiţiilor” uneşte generaţiile, la Caste Mimi.

Pentru detalii despre program şi preţuri accesaţi: https://iticket.md/event/sarbatoarea-traditiilor-la-castel-mimi

#conert #vasile #sarbatoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.