Maria Iliuţ şi „Crenguţă de Iederă”, spectacol de Sf. Vasile la Castel Mimi. Sărbătoarea tradiţiilor uneşte generaţii

Pe 13 ianuarie, în Ajunul Sfântului Vasile, tradiţiile de iarnă străvechi îşi dau întâlnire la Castel Mimi. Organizatorii au pregătit pentru toţi oaspeţii o atmosferă ca pe vremuri, în care cetele de urători umblau din casă în casă şi urau gospodarii de sănătate și belșug.

Ansamblul „Crenguţă de Iedră” condus de cântăreaţa de muzică populară Maria Iliuţ, va interpreta colinde şi urături, va impresiona cu un spectacol de iarnă, cu prezenţa personajelor tematice – ursul şi capra. Aceste datini vor încânta copiii şi le vor răscoli amintiri adulţilor, care obişnuiau să umble cu uratul în copilărie.

Castel Mimi deschide larg porţile şi aşteaptă familiile, pentru a trăi povestea sărbătorilor de iarnă alături de cei dragi. Toți oaspeții vor fi întâlniți cu o plăcintă fierbinte de bun venit, iar pe copii îi aşteaptă câte o acadea la intrare.

Pentru că sunt promotorii datinilor străvechi, cei de la Castel Mimi au invitat meşteri populari la un târg cu vânzare, în care fiecare vizitator va putea procura din obiectele atent confecționate manual, de localnicii pasionați de artă. Fiecare piesă hand-made ascunde în spatele său o istorie unică, pe care o puteţi afla direct de la meşterii populari.

Bucătarii iscusiţi de la Castel Mimi vor pregăti bucate tradiţionale, pe care să le savuraţi la Open Air Kitchen. Nu vor lipsi plăcintele moldoveneşti, carnea coaptă la grătar şi desigur vinul fiert, cu aromă de portocală şi scorţişoară, servit gratuit şi nelimitat maturilor.

Pentru toţi vizitatorii care vor să afle istoria vinăriei, la ore stabilite se vor organiza express-tururi în beciurile vechi, construite acum 130 de ani de către Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi întemeietorul Castel Mimi.

Se vor aprinde rugurile şi toți cei prezenți se vor prinde în hore, aşa ca pe vremuri, când la sărbătorile de iarnă se făcea joc, la care participa tot satul. Copiii vor fi bucuroşi să coacă la foc marshmallow, desertul atât de îndrăgit de cei mici.

Cântecele tradiţionale, personajele de poveste şi miile de luminiţe aprinse vă vor face să simţiţi magia sărbătorilor de iarnă, alături de familie şi cei dragi.

„Sărbătoarea tradiţiilor” uneşte generaţiile, la Caste Mimi.

Pentru detalii despre program şi preţuri accesaţi: https://iticket.md/event/sarbatoarea-traditiilor-la-castel-mimi

#conert #vasile #sarbatoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).