Mașinăria de spălat bani a detonat în Olanda! Un moldovean a fost adus acasă în cătușe

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat ieri reținerea unui cetățean al Republicii Moldova, cercetat într-un dosar de spălare de bani, după ce a fost extrădat din Țările de Jos. Individul a fost interceptat pe Aeroportul Internațional Chișinău și este acum în custodia CNA.

Dosarul, inițiat de organul de urmărire penală al CNA, îl vizează pe inculpatul care, împreună cu beneficiarul real al unei societăți nerezidente și alte persoane neidentificate, este acuzat de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. La data de 3 iulie 2023, CNA a încheiat investigația penală și a transmis cauza în instanța de judecată prin intermediul Procuraturii Anticorupție, în absența învinuitului.

Conform informațiilor obținute în urma anchetei, inculpatul, în complicitate cu beneficiarul efectiv al unei societăți nerezidente și alți complici neidentificați, a orchestrat un plan pentru a disimula originea ilicită a sumei de 1.600.000 de lei. Acești bani proveneau dintr-un credit bancar acordat unei societăți comerciale din Republica Moldova de către Banca de Economii. Pentru a ascunde această sursă ilicită, inculpatul a facilitat conversia sumei în dolari SUA și transferul acestora în contul unei societăți nerezidente din Cipru, beneficiarii finali incluzând și un cetățean al Federației Ruse.

Inculpatul, care a fost reținut în Regatul Țărilor de Jos și extrădat în Republica Moldova, a fost plasat în detenție în izolatorul CNA. Autoritățile vor informa instanța de judecată asupra progreselor cazului, iar acesta urmează să fie judecat în conformitate cu legile și procedurile judiciare din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovean #spalare de bani #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.