Mașinăria de spălat bani a detonat în Olanda! Un moldovean a fost adus acasă în cătușe

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat ieri reținerea unui cetățean al Republicii Moldova, cercetat într-un dosar de spălare de bani, după ce a fost extrădat din Țările de Jos. Individul a fost interceptat pe Aeroportul Internațional Chișinău și este acum în custodia CNA.

Dosarul, inițiat de organul de urmărire penală al CNA, îl vizează pe inculpatul care, împreună cu beneficiarul real al unei societăți nerezidente și alte persoane neidentificate, este acuzat de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. La data de 3 iulie 2023, CNA a încheiat investigația penală și a transmis cauza în instanța de judecată prin intermediul Procuraturii Anticorupție, în absența învinuitului.

Conform informațiilor obținute în urma anchetei, inculpatul, în complicitate cu beneficiarul efectiv al unei societăți nerezidente și alți complici neidentificați, a orchestrat un plan pentru a disimula originea ilicită a sumei de 1.600.000 de lei. Acești bani proveneau dintr-un credit bancar acordat unei societăți comerciale din Republica Moldova de către Banca de Economii. Pentru a ascunde această sursă ilicită, inculpatul a facilitat conversia sumei în dolari SUA și transferul acestora în contul unei societăți nerezidente din Cipru, beneficiarii finali incluzând și un cetățean al Federației Ruse.

Inculpatul, care a fost reținut în Regatul Țărilor de Jos și extrădat în Republica Moldova, a fost plasat în detenție în izolatorul CNA. Autoritățile vor informa instanța de judecată asupra progreselor cazului, iar acesta urmează să fie judecat în conformitate cu legile și procedurile judiciare din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovean #spalare de bani #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.