Mașinăria de spălat bani a detonat în Olanda! Un moldovean a fost adus acasă în cătușe

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat ieri reținerea unui cetățean al Republicii Moldova, cercetat într-un dosar de spălare de bani, după ce a fost extrădat din Țările de Jos. Individul a fost interceptat pe Aeroportul Internațional Chișinău și este acum în custodia CNA.

Dosarul, inițiat de organul de urmărire penală al CNA, îl vizează pe inculpatul care, împreună cu beneficiarul real al unei societăți nerezidente și alte persoane neidentificate, este acuzat de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. La data de 3 iulie 2023, CNA a încheiat investigația penală și a transmis cauza în instanța de judecată prin intermediul Procuraturii Anticorupție, în absența învinuitului.

Conform informațiilor obținute în urma anchetei, inculpatul, în complicitate cu beneficiarul efectiv al unei societăți nerezidente și alți complici neidentificați, a orchestrat un plan pentru a disimula originea ilicită a sumei de 1.600.000 de lei. Acești bani proveneau dintr-un credit bancar acordat unei societăți comerciale din Republica Moldova de către Banca de Economii. Pentru a ascunde această sursă ilicită, inculpatul a facilitat conversia sumei în dolari SUA și transferul acestora în contul unei societăți nerezidente din Cipru, beneficiarii finali incluzând și un cetățean al Federației Ruse.

Inculpatul, care a fost reținut în Regatul Țărilor de Jos și extrădat în Republica Moldova, a fost plasat în detenție în izolatorul CNA. Autoritățile vor informa instanța de judecată asupra progreselor cazului, iar acesta urmează să fie judecat în conformitate cu legile și procedurile judiciare din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovean #spalare de bani #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.