Măsura disperată a autorităților în criza energetică! Există tentația de a apela la rezervele valutare ale BNM

Deși autoritățile anunță compensații la tarifele la gaz, fostul director ANRE, Octavian Calmîc nu crede că autoritățile Republicii Moldova vor obține suma necesară de la partenerii de dezvoltare.

„Legea bugetului pentru anul 2022 prevede o sumă de 870 mil. de lei drept compensații. Dar Guvernul tanghează bugetul de 5 miliarde de lei, dar surse de acoperire încă nu există. Trebuie să înțelegem că în situații similare se află toate statele din UE. Toți consumatorii cer compensații și mai mult ca atât există costurile de război care sunt întreținute care sunt întreținute de partenerii occidentali. Or, Republica Moldova nu cred că va obține toată suma pe care noi și-o dorește”, a explicat fostul director ANRE, Octavian Calmîc

Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să încerce să supraviețuiască cu resursele proprii.

„E dificil, ritmul de creștere al veniturilor este inferior față de cel al cheltuielilor. Iar în lipsa resurselor din străinătate va exista tentația de a se apela la rezervele Băncii Naționale a Moldovei. Eu cred că există aceste discuți pe holuri, pentru că sunt niște rezerve strategice care pot fi utilizate pe perioade scurte de timp în cazul în care nu există alți parteneri”, a mai spus Calmîc.

Fostul director ANRE afirmă că alocarea banilor din rezerva valutară a statului se face prin hotărâte de Parlament.

Potrivi datelor Băncii Naționale a Moldovei, în prezent rezerve valutare sunt în sumă de 4,22 miliarde dolari.

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.