Măsura disperată a autorităților în criza energetică! Există tentația de a apela la rezervele valutare ale BNM

Deși autoritățile anunță compensații la tarifele la gaz, fostul director ANRE, Octavian Calmîc nu crede că autoritățile Republicii Moldova vor obține suma necesară de la partenerii de dezvoltare.

„Legea bugetului pentru anul 2022 prevede o sumă de 870 mil. de lei drept compensații. Dar Guvernul tanghează bugetul de 5 miliarde de lei, dar surse de acoperire încă nu există. Trebuie să înțelegem că în situații similare se află toate statele din UE. Toți consumatorii cer compensații și mai mult ca atât există costurile de război care sunt întreținute care sunt întreținute de partenerii occidentali. Or, Republica Moldova nu cred că va obține toată suma pe care noi și-o dorește”, a explicat fostul director ANRE, Octavian Calmîc

Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să încerce să supraviețuiască cu resursele proprii.

„E dificil, ritmul de creștere al veniturilor este inferior față de cel al cheltuielilor. Iar în lipsa resurselor din străinătate va exista tentația de a se apela la rezervele Băncii Naționale a Moldovei. Eu cred că există aceste discuți pe holuri, pentru că sunt niște rezerve strategice care pot fi utilizate pe perioade scurte de timp în cazul în care nu există alți parteneri”, a mai spus Calmîc.

Fostul director ANRE afirmă că alocarea banilor din rezerva valutară a statului se face prin hotărâte de Parlament.

Potrivi datelor Băncii Naționale a Moldovei, în prezent rezerve valutare sunt în sumă de 4,22 miliarde dolari.

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.