Măsura disperată a autorităților în criza energetică! Există tentația de a apela la rezervele valutare ale BNM

Deși autoritățile anunță compensații la tarifele la gaz, fostul director ANRE, Octavian Calmîc nu crede că autoritățile Republicii Moldova vor obține suma necesară de la partenerii de dezvoltare.

„Legea bugetului pentru anul 2022 prevede o sumă de 870 mil. de lei drept compensații. Dar Guvernul tanghează bugetul de 5 miliarde de lei, dar surse de acoperire încă nu există. Trebuie să înțelegem că în situații similare se află toate statele din UE. Toți consumatorii cer compensații și mai mult ca atât există costurile de război care sunt întreținute care sunt întreținute de partenerii occidentali. Or, Republica Moldova nu cred că va obține toată suma pe care noi și-o dorește”, a explicat fostul director ANRE, Octavian Calmîc

Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să încerce să supraviețuiască cu resursele proprii.

„E dificil, ritmul de creștere al veniturilor este inferior față de cel al cheltuielilor. Iar în lipsa resurselor din străinătate va exista tentația de a se apela la rezervele Băncii Naționale a Moldovei. Eu cred că există aceste discuți pe holuri, pentru că sunt niște rezerve strategice care pot fi utilizate pe perioade scurte de timp în cazul în care nu există alți parteneri”, a mai spus Calmîc.

Fostul director ANRE afirmă că alocarea banilor din rezerva valutară a statului se face prin hotărâte de Parlament.

Potrivi datelor Băncii Naționale a Moldovei, în prezent rezerve valutare sunt în sumă de 4,22 miliarde dolari.

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.