Mihail Caraseni, Vicepreședinte Trans Oil: Start creditării fermierilor. Oferim cu 1500lei mai mult pe tonă decât alții

În cadrul unui interviu acordat portalului www.curentul.md, Mihail Caraseni, director comercial, vicepreşedinte al holdingului „Trans Oil”, a vorbit despre situaţia actuală în domeniul producerii agricole şi industriei de prelucrare, despre premisele ce există, dar şi despre planurile holdingului îndreptate spre susţinerea fermierilor.

Înterviul realizat de Curentul.md îl puteți citi în continuare.

C: Dle Caraseni, „Trans Oil” e implicat plenar în domeniul producerii agricole, dar şi în industria de prelucrare. Care e situaţia actuală a producătorilor agricoli?

M.C.: Anul trecut a fost unul foarte greu pentru întreaga comunitate de business, dar în special a avut de suferit domeniul agricol, atât ca urmare a pandemiei, cât şi a secetei. Anul curent promite să fie unul mai bun. În acest an avem o primăvară clasică, dacă putem spune aşa, din punct de vedere al condiţiilor meteo şi climaterice. Chiar dacă se întârzie pe alocuri cu semănatul de porumb şi floarea soarelui, din cauza ploilor, trebuie să menţionez că de multe decenii nu am avut parte de condiţii meteo atât de bune pentru agricultură. Sperăm că în prima decadă a lunii mai gospodăriile agricole vor reuşi să încheie semănatul de porumb şi floarea soarelui.

C: Având aceste condiţii meteo favorabile, putem deja face careva pronosticuri privind preţurile la cerealele din prima grupă?

M.C.: După estimările specialiştilor noştri, preţurile vor fi stabil înalte. Spre exemplu, preţul unei tone de grâu alimentar, în funcţie de indicatorii de calitate, în iulie-august trebuie să constituie 3600-3800 lei. Va fi un start bun pentru producătorii agricoli şi într-o măsură considerabilă le va acoperi pierderile din sezonul precedent.

C: Dar, Dle Caraseni, din câte cunoaştem, unele companii moldoveneşti creditează în avans fermierii şi le oferă de pe acum 3 lei pentru un kg de cereale din prima grupă. Dacă e să confruntăm această cifră cu ceea ce aţi spus Dvs. mai devreme, reiese că la fiecare tonă de grâne un producător poate pierde până la opt sute de lei, ceea ce mi se pare cam mult.

M.C.: Aşa este. Într-adevăr, unele companii oferă de pe acum producătorilor în avans câte trei lei pentru un kilogram de grâne din prima grupă. Eu consider că producătorii agricoli nu trebuie să se grăbească să încheie astfel de contracte, deoarece ele îi dezavantajează enorm. De ce să pierzi până la o pătrime din preţul pe care-l poţi obţine pentru producţia recoltată, încheind de pe acum contracte dezavantajoase?!

C: Dar ce prognoze aveţi faţă de culturile oleagenoase?

M.C.: E devreme încă de făcut careva prognoze în acest sens, deoarece încă nu s-au terminat lucrările de semănat. Totuşi, având în vedere condiţiile meteo favorabile ce se înregistrează, cred că în acest an ne putem aştepta la o recoltă record. Precipitaţiile din ultima perioadă ne permit să privim lucrurile destul de optimist.

C: Dar aveţi careva prognoze legate de preţ la culturile oleagenoase?

M.C.: Cu siguranţă, preţul va fi unul înalt şi aici avem o situaţie similară cu cea care se înregistrează în cazul cerealelor din prima grupă. Reieşind din informaţia ce ne vine de pe pieţe şi în rezultatul comunicării cu producătorii agricoli, unei traderi din Moldova deja propun în avans 8 000 lei pentru o tonă. Considerăm că acest preţ este mult prea mic decât cel ce se va forma în acest sezon, de aceea producătorii nu ar trebui să se grăbească cu semnarea unor astfel de contracte.

C: Dar holding-ul Dvs. de ce nu creditează fermierii în avans? De ce nu oferiţi un preţ mai mare dacă spuneţi că ceea ce propun alţii e prea puţin?

M.C.: În decursul a 20 de ani, „Trans Oil” a oferit fermierilor ajutor financiar la preţuri de piaţă reale şi acest an nu va fi o excepţie. Nu uitaţi că din componenţa holdingului fac parte astfel de companii ca „Floarea Soarelui” (or. Bălţi), Trans Oil Refinery (or. Ceadâr-Lunga). De asemenea, vreau să menţionez că la sezon „Trans Oil”, în Portul Internaţional Giurgiuleşti, va pune în funcţiune o nouă uzină, modernă, cu o capacitate de producere de 700 tone de seminţe de floarea soarelui în 24 de ore. Aceasta demonstrează că noi acordăm o atenţie deosebită nu doar producţiei agricole, ci şi prelucrării materiei prime în ţară, cu utilizarea celor mai noi tehnologii, creând astfel locuri de muncă aici, contribuind la dezvoltarea Republicii Moldova.

Iar dacă e să revin la campania de creditare în avans a producătorilor, pot să spun că aceasta va demara în mai şi va porni de la preţul de 9 500 lei pentru o tonă de floarea soarelui, adică cu 1 500 lei mai mult decât oferă alţii. De asemenea, vom oferi producătorilor agricoli condiţii preferenţiale la depozitarea şi păstrarea recoltei lor.

C: Cum se explică aceste diferenţe majore de preţ?

M.C.: Fiecare companie îşi face propria strategie, iar strategia noastră tot timpul a pornit de la necesitatea de a oferi producătorilor agricoli preţul de piață real. De ce? Pentru că astfel ne asigurăm că ei nu doar vor supravieţui, ci şi se vor dezvolta în continuare, vor fi capabili să aibă noi parteneriate cu noi în interes reciproc. Suntem interesaţi direct de prosperarea producătorilor agricoli, pentru că avem capacităţi de producere impunătoare (uzinele la care m-am referit mai sus), dar şi infrastructură logistică de nivel.

C: Într-adevăr, abordarea Dvs. e inedită. Cred că și statul susține corespunzător asemenea abordări.

M.C.: Nu cred că e cazul să vorbim despre necesitatea ca statul să susţină doar holdingul nostru. Mai degrabă ar fi cazul ca statul să se gândească cum să susţină producătorii şi procesatorii per general. Spre exemplu, în România se subvenționează fiecare hectar.
În Federația Rusă şi Ucraina producătorii agricoli au subvenții de la stat, iar pentru susținerea procesatorilor se percepe o anumită taxă la exportul materiei prime, pentru ca investitorul să aibă acces direct la aceasta. Aceste țări asigură prelucrarea unei părți impunătoare din produsul agricol în interiorul țării, în acest mod creează locuri de muncă, achitând impozite suplimentare în buget. Țara noastră ar trebui să se preocupe de această ramură a economiei. Nu a unei companii, dar a tuturor companiilor.

C: Aveţi în vedere ramura în care activaţi?

M.C.: Da, pentru că producţia agricolă şi industria de prelucrare sunt baza dezvoltării Moldovei. Suntem un stat agrar şi trebuie să se ia în calcul acest aspect important. Or, cu cât mai armonios se vor dezvolta producţia agricolă şi industria de prelucrare, cu atât mai multe şanse vor exista pentru a creşte economia şi nivelul de bunăstare în Republica Moldova.

#Creditare agricultori #Mihail Caraseni #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.