Mii de angajați de la Red Bull au primit un bonus de 3.000 de euro de la fondatorul companiei

07 Nov. 2022, 17:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
07 Nov. 2022, 17:03 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Înainte de a muri luna trecută, în urma unei lupte îndelungate cu cancerul, miliardarul Dietrich Mateschitz, cel mai bogat om din Austria, fondator al companiei Red Bull, a dat instrucțiuni clare ca toți angajații săi din țară să primească o primă consistentă.

Astfel, pe lângă salariile aferente lunii octombrie, mii de angajați au primit câte un bonus de 3.000 de euro, în loc de „un ultimul mulțumesc” al miliardarului despre care se spune că a manifestat întotdeauna un respect profund pentru angajații lui, potrivit heute.at.

Născut în 1944 în St. Marein im Mürztal, Dietrich Mateschitz nu și-a imaginat niciodată că va ajunge cel mai bogat om din țara lui. Miliardarul a spus întotdeauna că datorează succesul și efortului angajaților, pe care i-a plătit întotdeauna foarte bine și le-a acordat mai multe facilități.

Astfel, toți angajații care lucrează direct pentru Red Bull GmbH au mașină de serviciu, angajații care se mută în Austria primesc o subvenție pentru chirie, zborurile pe distanțe lungi în scop de serviciu sunt făcute la clasa business, iar mesele zilnice ale lucrătorilor sunt asigurate de furnizori de top, potrivit presei austriece.

Mateschitz s-a asigurat că toți cei peste 2.000 de angajați din Austria de la Red Bull, dar și de la celelalte companii ale sale, au primit bonusul de 3.000 de euro.

Averea lui Dietrich Mateschitz a fost estimată în 2022 de revista „Forbes” la 27,4 miliarde de euro, ceea ce-l făcea cel mai bogat om din Austria.

Născut la 20 mai 1944, cu rădăcini croate, Dietrich Mateschitz a lansat binecunoscuta băutură energizantă Red Bull în 1987, după ce descoperise preparatul la barul unui hotel din Hong Kong. Însă antreprenorul a pariat pe sponsorizarea evenimentelor sportive pentru a nu depinde doar de veniturile generate de băutura sa energizantă, ceea ce într-adevăr i-a oferit o expunere mediatică de neegalat.

În 30 de ani, compania sa a devenit un partener esenţial al sportului mondial, de la sporturi extreme până la Formula One şi fotbal, dar miliardarul a rămas o figură destul de retrasă, având o personalitate mai degrabă timidă.

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Primele zile după trecerea Bulgariei la euro au venit cu un șoc pentru populație. În doar 48 de ore, prețurile la produse de bază și servicii au crescut vizibil. Un exemplu este pâinea: un produs care costa 0,89 leva pe 31 decembrie a ajuns la 1,19 leva pe 2 ianuarie, adică aproximativ 0,61 euro, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 30% într-un timp extrem de scurt, scrie novinite.com.

Scumpirile s-au extins rapid și în mediul online, unde au fost observate majorări greu de explicat. De exemplu, unele recipiente din plastic au urcat într-o singură zi de la 5,23 euro la 10,22 euro, practic o dublare a prețului. În alte cazuri, cizme de cauciuc care costau 49,99 leva înainte de trecerea la euro au fost listate la 49,99 euro după 1 ianuarie, ceea ce înseamnă aproape 98 de leva, adică aproape dublu. Au existat și situații absurde, precum o pizza afișată la 18,75 leva (circa 9,6 euro), dar care la finalizarea comenzii apărea la 36,67 euro, adică de aproape patru ori mai mult.

Nici serviciile publice nu au rămas la vechile tarife. La Sofia, parcarea în zonele centrale a fost majorată la 2 euro pe oră, față de echivalentul a aproximativ un euro înainte de schimbarea monedei.

Avocatul Martin Kostov spune că, în mod normal, trecerea la euro ar fi trebuit să fie o simplă operațiune tehnică, bazată pe un curs fix și pe reguli clare de conversie. „Legea face o diferență clară între recalcularea prețului și scumpire. Ceea ce vedem acum este că mulți comercianți folosesc confuzia pentru a testa cât de mult pot crește prețurile fără a fi sancționați”, afirmă Kostov.

Potrivit acestuia, problema reală nu este euro, ci lipsa de reacție a autorităților. Atunci când regulile nu sunt aplicate ferm, perioada de tranziție devine teren fertil pentru abuzuri, iar nota de plată ajunge, în final, la cetățeni.