Ministerul Apărării din România a donat Republicii Moldova echipamente medicale de protecţie

Ministerul Apărării a donat Republicii Moldova un lot de echipamente medicale de protecţie, constând în 1.000 viziere, 9.000 cutii cu mănuşi, 2.000 ochelari de protecţie din plastic, 3 milioane de măşti chirurgicale, precum şi 500 mii de măşti de protecţie.

Ministerul Apărării Naţionale anunţă că donează Ministerului Apărării din Republica Moldova materiale de resort medical în valoare de 7.302.836,95 lei, în baza Contractului de donaţie între Statul român prin Ministerul Finanţelor şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova, din 29 decembrie 2022, în scopul continuării măsurilor constante de sprijin ale României pentru Republica Moldova.

Donaţia constă în 1.000 viziere, 9.000 cutii cu mănuşi, 2.000 ochelari de protecţie din plastic, 3 milioane de măşti chirurgicale, precum şi 500 mii de măşti de protecţie.

Astfel, reprezentanţii MApN vor preda materialele medicale către omologii lor din Republica Moldova la punctul de control trecere frontieră Leuşeni-Albiţa, în zilele de 19 şi 20 ianuarie.

„Transportul bunurilor materiale de la Centrul de logistică medicală şi de la depozitul sanitar Nord-Sebeş la punctul de control trecere frontieră Leuşeni-Albiţa, se execută prin grija Comandamentului Logistic întrunit din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, iar operaţiunile de export/donaţie şi predare a bunurilor către reprezentanţii Republica Moldova se desfăşoară cu sprijinul CN Romtehnica SA”, transmite Ministerul Apărării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#echipamente #donatie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.