Ministra Agriculturii, trezită după 100 de zile! Se chinuie să afle problema formării prețului uleiului

Scumpirea unui litru de ulei de floarea-soarelui la 40 de lei a stârnit nemulțumirea consumatorilor, iar ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga încearcă să înțeleagă mecanismul din spatele acestui preț. În cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema TV, ministra a explicat că factorii principali care au influențat majorarea sunt costurile ridicate ale materiei prime și practicile comerciale ale lanțurilor de magazine.

„Cu siguranță, materia primă și semințele de floarea-soarelui, reieșind din secetă, sunt insuficiente, iar prețul actual al acestora, de aproximativ 11,30-11,50 lei pe kilogram, reprezintă în jur de 30% din costul produsului final. Totuși, există și alți factori care contribuie la scumpire, inclusiv retrobonusurile practicate de rețelele de magazine, ceea ce determină prețuri mai mari la raft”, a explicat Catlabuga.

Autoritățile au inițiat discuții cu asociațiile de profil și rețelele comerciale pentru a analiza în detaliu formarea prețului și pentru a solicita justificări din partea acestora. „Vom solicita rețelelor să prezinte o argumentare clară privind creșterea prețului. Este important să înțelegem toate verigile acestui lanț, de la producătorii de materie primă până la produsul final de pe raft”, a subliniat ministra.

Catlabuga a promis un comunicat oficial din partea autorităților pentru a clarifica situația și pentru a căuta soluții care să adreseze problema prețurilor ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #Catlabuga #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie