Ministrul Alaiba minte de îngheață apele în privința investiților atrase în Parcurile Industriale! S-au redus cu 70%

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a susținut recent că investițiile în parcurile industriale din Republica Moldova au crescut cu aproape un miliard de lei, de la 3,25 miliarde lei în 2021 la 4,14 miliarde lei în 2023. Însă, datele reale dezvăluie o situație complet diferită, arătând o scădere semnificativă a investițiilor.

Conform raportului oficial al ministerului pe care îl conduce, investițiile atrase în parcurile industriale au scăzut drastic în anul 2023. În 2022, volumul investițiilor era de 697,5 milioane lei, în timp ce în 2023 cifra a scăzut la 194,5 milioane lei, reprezentând o reducere de aproape 70%.

Parcul Industrial „Tracom” a deținut cea mai mare pondere a investițiilor, atrăgând 45,6% din total. Acest parc industrial este cel mai mare și mai dezvoltat, concentrându-se în municipiul Chișinău, ceea ce subliniază tendința de concentrare a activităților economice în capitală.

Următoarele parcuri industriale în ordinea investițiilor sunt „Triveneta Cavi Development” (19,0%), „Edineț” (16,0%) și „Răut” (13,0%). Restul parcurilor industriale au atras investiții minore, cumulate la doar 6,4% din total, indicând necesitatea unor strategii suplimentare pentru stimularea investițiilor în zonele mai puțin dezvoltate.

În 2023, cele mai mari investiții au fost realizate în „Tracom” (173,2 milioane lei, adică 89,0% din total) și „Răut” (10,7 milioane lei, adică 5,5%). Celelalte parcuri industriale au realizat investiții de 10,5 milioane lei (5,4%).

Aceste date contrazic afirmațiile ministrului Alaiba și evidențiază nevoia urgentă de revizuire a strategiilor de atragere a investițiilor în parcurile industriale din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #minister #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie