Ministrul Alaiba minte de îngheață apele în privința investiților atrase în Parcurile Industriale! S-au redus cu 70%

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a susținut recent că investițiile în parcurile industriale din Republica Moldova au crescut cu aproape un miliard de lei, de la 3,25 miliarde lei în 2021 la 4,14 miliarde lei în 2023. Însă, datele reale dezvăluie o situație complet diferită, arătând o scădere semnificativă a investițiilor.

Conform raportului oficial al ministerului pe care îl conduce, investițiile atrase în parcurile industriale au scăzut drastic în anul 2023. În 2022, volumul investițiilor era de 697,5 milioane lei, în timp ce în 2023 cifra a scăzut la 194,5 milioane lei, reprezentând o reducere de aproape 70%.

Parcul Industrial „Tracom” a deținut cea mai mare pondere a investițiilor, atrăgând 45,6% din total. Acest parc industrial este cel mai mare și mai dezvoltat, concentrându-se în municipiul Chișinău, ceea ce subliniază tendința de concentrare a activităților economice în capitală.

Următoarele parcuri industriale în ordinea investițiilor sunt „Triveneta Cavi Development” (19,0%), „Edineț” (16,0%) și „Răut” (13,0%). Restul parcurilor industriale au atras investiții minore, cumulate la doar 6,4% din total, indicând necesitatea unor strategii suplimentare pentru stimularea investițiilor în zonele mai puțin dezvoltate.

În 2023, cele mai mari investiții au fost realizate în „Tracom” (173,2 milioane lei, adică 89,0% din total) și „Răut” (10,7 milioane lei, adică 5,5%). Celelalte parcuri industriale au realizat investiții de 10,5 milioane lei (5,4%).

Aceste date contrazic afirmațiile ministrului Alaiba și evidențiază nevoia urgentă de revizuire a strategiilor de atragere a investițiilor în parcurile industriale din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #minister #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.