Ministrul Alaiba minte de îngheață apele în privința investiților atrase în Parcurile Industriale! S-au redus cu 70%

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a susținut recent că investițiile în parcurile industriale din Republica Moldova au crescut cu aproape un miliard de lei, de la 3,25 miliarde lei în 2021 la 4,14 miliarde lei în 2023. Însă, datele reale dezvăluie o situație complet diferită, arătând o scădere semnificativă a investițiilor.

Conform raportului oficial al ministerului pe care îl conduce, investițiile atrase în parcurile industriale au scăzut drastic în anul 2023. În 2022, volumul investițiilor era de 697,5 milioane lei, în timp ce în 2023 cifra a scăzut la 194,5 milioane lei, reprezentând o reducere de aproape 70%.

Parcul Industrial „Tracom” a deținut cea mai mare pondere a investițiilor, atrăgând 45,6% din total. Acest parc industrial este cel mai mare și mai dezvoltat, concentrându-se în municipiul Chișinău, ceea ce subliniază tendința de concentrare a activităților economice în capitală.

Următoarele parcuri industriale în ordinea investițiilor sunt „Triveneta Cavi Development” (19,0%), „Edineț” (16,0%) și „Răut” (13,0%). Restul parcurilor industriale au atras investiții minore, cumulate la doar 6,4% din total, indicând necesitatea unor strategii suplimentare pentru stimularea investițiilor în zonele mai puțin dezvoltate.

În 2023, cele mai mari investiții au fost realizate în „Tracom” (173,2 milioane lei, adică 89,0% din total) și „Răut” (10,7 milioane lei, adică 5,5%). Celelalte parcuri industriale au realizat investiții de 10,5 milioane lei (5,4%).

Aceste date contrazic afirmațiile ministrului Alaiba și evidențiază nevoia urgentă de revizuire a strategiilor de atragere a investițiilor în parcurile industriale din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #minister #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.