Ministrul Finanțelor câștigă mai mult din consultanță decât din funcția publică

31 Mart. 2026, 17:20
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 17:20 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat pentru anul 2025 venituri din consultanță, care depășesc   salariul obținut din funcția publică, potrivit declarației de avere .

Conform documentului, Gavriliță a încasat circa 59 de mii de euro din activități de consultanță, în timp ce salariul de ministru a fost de aproximativ 101 mii de lei. În paralel, acesta a declarat venituri suplimentare de peste 1,07 milioane de lei din alte servicii și salarii, ceea ce indică o pondere majoră a veniturilor din surse externe funcției publice.

Un alt detaliu important este venitul din chirii, care se ridică la circa 33,5 mii de euro anual, dar și dobânzile obținute din investiții în valori mobiliare de stat și conturi bancare.

La capitolul active, ministrul deține investiții în fonduri în valoare de aproximativ 308 mii de lei, dar și plasamente externe de peste 15 mii de euro. În plus, acesta investește activ în titluri de stat, inclusiv emise chiar de Ministerul Finanțelor, cu randamente de până la 6,9%.

În ceea ce privește bunurile imobile, Gavriliță deține două apartamente – unul de circa 126 m² și altul de peste 90 m², precum și drept de folosință asupra unei case de 156 m², dobândită în 2025. Valoarea totală a acestor proprietăți depășește echivalentul a câteva milioane de lei.

La capitolul bunuri mobile, ministrul a achiziționat în 2025 un automobil Volvo XC40 în valoare de peste 700 de mii de lei, pe lângă un BMW i3 deținut anterior.

Datele mai arată că ministrul nu are datorii declarate, ceea ce îl plasează într-o situație financiară stabilă, cu venituri diversificate din consultanță, investiții și proprietăți.

 

 

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!