Minune de Crăciun pe piața din România de unde cumpăra energie Moldova. Prețul a coborât pe OPCOM sub 50 de euro/MWh

Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot din România la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.

Prețul energiei cu livrare în cea de-a treia zi de Crăciun, luni, 26 decembrie, a coborât la un nivel neimaginat în acest an, la 48 de euro/MWh sau 234 lei/MWh.

În intervalul 04:00-07:00, prețul ajuns chiar sub 100 lei/MWh, fiind cuprins între 80 și 88 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM.

Prețurile orare ale energiei electrice pentru ziua de luni (Sursa: OPCOM)

Prețul de luni este de peste 4 ori mai redus decât cel mediu al lunii precedente. În luna noiembrie, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare a fost de 1.093 lei/MWh, media anului pe primele 11 luni fiind de 1.314 lei/MWh.

Vremea caldă și cererea redusă, ca urmare a vacanței de Crăciun, a făcut ca în noaptea de duminică spre luni, să coboare la o medie orară situată sub 4.500 MW, în condițiile în care maximele zilnice ale iernii ajung și în apropierea a 11.000 MW.

Prețul redus de pe PZU, pe care se tranzacționează o cantitate aproximativ egală cu jumătate din consumul intern a fost înregistrat în condițiile în care producția de energie regenerabilă a fost una scăzută. La ora 11, din producția totală de 5.350 MW, doar 400 MW erau produși de parcuri solare (360 MW) și de parcuri eoliene (40 MW).

Ponderea cea mai ridicată o avea energia hidro (peste 1.800 MW), urmată de cea nucleară (peste 1400 MW). Hidrocarburile și cărbunele contribuiau la rândul lor cu câte 800 MW la producția totală.

Prețul din România era unul dintre cele mai mici din Europa, doar Suedia (cu 35 euro/MWh), Germania (41 euro/MWh), țările baltice (cu 42 euro/MWh), Cehia, Slovacia și Ungaria (45-47 euro/MWh) înregistrând prețuri mai reduse.

La polul opus se situau Grecia (cu 198 euro/MWh) și Italia (cu 172 euro/MWh).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.