Minune de Crăciun pe piața din România de unde cumpăra energie Moldova. Prețul a coborât pe OPCOM sub 50 de euro/MWh

Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot din România la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.

Prețul energiei cu livrare în cea de-a treia zi de Crăciun, luni, 26 decembrie, a coborât la un nivel neimaginat în acest an, la 48 de euro/MWh sau 234 lei/MWh.

În intervalul 04:00-07:00, prețul ajuns chiar sub 100 lei/MWh, fiind cuprins între 80 și 88 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM.

Prețurile orare ale energiei electrice pentru ziua de luni (Sursa: OPCOM)

Prețul de luni este de peste 4 ori mai redus decât cel mediu al lunii precedente. În luna noiembrie, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare a fost de 1.093 lei/MWh, media anului pe primele 11 luni fiind de 1.314 lei/MWh.

Vremea caldă și cererea redusă, ca urmare a vacanței de Crăciun, a făcut ca în noaptea de duminică spre luni, să coboare la o medie orară situată sub 4.500 MW, în condițiile în care maximele zilnice ale iernii ajung și în apropierea a 11.000 MW.

Prețul redus de pe PZU, pe care se tranzacționează o cantitate aproximativ egală cu jumătate din consumul intern a fost înregistrat în condițiile în care producția de energie regenerabilă a fost una scăzută. La ora 11, din producția totală de 5.350 MW, doar 400 MW erau produși de parcuri solare (360 MW) și de parcuri eoliene (40 MW).

Ponderea cea mai ridicată o avea energia hidro (peste 1.800 MW), urmată de cea nucleară (peste 1400 MW). Hidrocarburile și cărbunele contribuiau la rândul lor cu câte 800 MW la producția totală.

Prețul din România era unul dintre cele mai mici din Europa, doar Suedia (cu 35 euro/MWh), Germania (41 euro/MWh), țările baltice (cu 42 euro/MWh), Cehia, Slovacia și Ungaria (45-47 euro/MWh) înregistrând prețuri mai reduse.

La polul opus se situau Grecia (cu 198 euro/MWh) și Italia (cu 172 euro/MWh).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.