Minune de Crăciun pe piața din România de unde cumpăra energie Moldova. Prețul a coborât pe OPCOM sub 50 de euro/MWh

Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot din România la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.

Prețul energiei cu livrare în cea de-a treia zi de Crăciun, luni, 26 decembrie, a coborât la un nivel neimaginat în acest an, la 48 de euro/MWh sau 234 lei/MWh.

În intervalul 04:00-07:00, prețul ajuns chiar sub 100 lei/MWh, fiind cuprins între 80 și 88 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM.

Prețurile orare ale energiei electrice pentru ziua de luni (Sursa: OPCOM)

Prețul de luni este de peste 4 ori mai redus decât cel mediu al lunii precedente. În luna noiembrie, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare a fost de 1.093 lei/MWh, media anului pe primele 11 luni fiind de 1.314 lei/MWh.

Vremea caldă și cererea redusă, ca urmare a vacanței de Crăciun, a făcut ca în noaptea de duminică spre luni, să coboare la o medie orară situată sub 4.500 MW, în condițiile în care maximele zilnice ale iernii ajung și în apropierea a 11.000 MW.

Prețul redus de pe PZU, pe care se tranzacționează o cantitate aproximativ egală cu jumătate din consumul intern a fost înregistrat în condițiile în care producția de energie regenerabilă a fost una scăzută. La ora 11, din producția totală de 5.350 MW, doar 400 MW erau produși de parcuri solare (360 MW) și de parcuri eoliene (40 MW).

Ponderea cea mai ridicată o avea energia hidro (peste 1.800 MW), urmată de cea nucleară (peste 1400 MW). Hidrocarburile și cărbunele contribuiau la rândul lor cu câte 800 MW la producția totală.

Prețul din România era unul dintre cele mai mici din Europa, doar Suedia (cu 35 euro/MWh), Germania (41 euro/MWh), țările baltice (cu 42 euro/MWh), Cehia, Slovacia și Ungaria (45-47 euro/MWh) înregistrând prețuri mai reduse.

La polul opus se situau Grecia (cu 198 euro/MWh) și Italia (cu 172 euro/MWh).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.