Misterul negocierilor de la Termoelectrica. Ministerul Energiei ar negocia direct cu turcii motoare mai vechi

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lcitatie #bani #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor fi supuse unei evaluări periodice de risc, iar tronsoanele vor fi clasificate în funcție de nivelul lor de siguranță, pentru ca intervențiile să fie făcute cu prioritate acolo unde pericolul este mai mare. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune modificarea Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prin introducerea unei proceduri noi – evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele.

Potrivit notei informative, deși legislația europeană a fost parțial transpusă în Regulamentul privind evaluarea de impact asupra siguranței
rutiere și auditul în domeniul siguranței rutiere, aprobat în anul 2025 de Guvern, totuși legislația actuală nu prevede un mecanism de evaluare pentru drumurile aflate deja în exploatare, care să permită identificarea nivelului de risc pe fiecare tronson. „Lipsa acestui instrument împiedică administratorul drumului să intervină preventiv, înainte de producerea accidentelor rutiere”, se arată în document. În prezent, prioritizarea investițiilor se face „preponderent reactiv, în baza accidentelor deja produse”.

Noua procedură va fi aplicată drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și drumurilor principale. Evaluarea va fi realizată de administratorul drumului (Administrația Națională a Drumurilor) cel puțin o dată la cinci ani, iar prima evaluare urmează să fie efectuată în termen de un an de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Evaluarea va presupune examinarea vizuală, inclusiv prin mijloace electronice, a caracteristicilor de proiectare ale drumului, dar și analiza tronsoanelor exploatate de peste trei ani unde s-a înregistrat „un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic”. În baza rezultatelor, toate tronsoanele vor fi clasificate în cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul lor de siguranță, potrivit normelor care urmează să fie aprobate de autorități.

Proiectul mai prevede instituirea unui sistem online de raportare voluntară, accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor, prin care vor putea fi semnalate situații considerate „un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere”.

Totodată, la procedurile de gestionare a siguranței rutiere pe drumurile publice vor putea participa și auditori certificați de autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ale Confederației Elvețiene, în contextul în care, potrivit documentului, lipsa auditorilor atestați face dificilă aplicarea legii.

Datele incluse în nota informativă arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 83 187 de accidente rutiere, soldate cu 12 906 decese și 101 064 persoane rănite. În anul 2024 s-au produs 2 009 accidente, în urma cărora 209 persoane au decedat și 2 369 au fost rănite grav.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, pierderile cauzate de accidentele foarte grave și cele soldate cu deces au constituit în 2023 circa 2,7% din PIB, echivalentul a aproximativ 450 de milioane de dolari.