Mitul neutralității spulberat: Țările vor fi nevoite să aleagă una dintre cele două puteri mondiale

13 Iul. 2023, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2023, 05:46 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce rivalitatea dintre marile puteri ale lumii se intensifică, țările de pe întregul glob se confruntă din ce în ce mai mult, în ultima vreme, cu spulberarea mitului neutralității și a dilemei de a se alătura fie Statelor Unite, fie Chinei. Aceasta nu este o alegere pe care majoritatea țărilor doresc să o facă.

În ultimele decenii, capitalele străine au ajuns să se bucure de securitate și de beneficii economice din asocierea atât cu Statele Unite, cât și cu China. Aceste țări știu că aderarea la un bloc politico-economic coerent ar însemna renunțarea la beneficii majore din legăturile lor cu cealaltă superputere, se arată într-o analiză din Foreign Affairs.

„Marea majoritate a țărilor din zona Indo-Pacific și europene nu vor să fie prinse într-o alegere imposibilă”, a observat Josep Borrell, principalul diplomat al UE, la o reuniune din 2022 a Forumului Indo-Pacific de la Bruxelles.

Președintele filipinez Ferdinand Marcos, Jr., a remarcat în 2023 că țara sa nu „dorește o lume care este împărțită în două tabere [și] în care țările ar trebui să aleagă de ce parte vor fi”. Sentimente similare au fost exprimate de mulți lideri, inclusiv Lawrence Wong, viceprim-ministrul din Singapore și ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan al-Saud. Mesajul către Washington și Beijing este clar: nicio țară nu vrea să fie forțată la o decizie binară între cele două puteri.

Statele Unite s-au grăbit să-și asigure aliații că simt la fel. „Nu cerem nimănui să aleagă între Statele Unite și China”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken la o conferință de presă în iunie.

Este adevărat că Washingtonul nu insistă asupra alegerii „totul sau nimic”, între noi și ei, chiar și din partea partenerilor săi cei mai apropiați. Având în vedere legăturile extinse pe care toate țările, inclusiv Statele Unite, le au cu China, este puțin probabil ca încercarea de a crea un bloc coerent anti-China va reuși. Nici măcar Statele Unite nu s-ar alătura unui astfel de aranjament dacă ar fi necesară încetarea relației sale economice cu China, ceea ce ar avea un cost enorm.

Țările sunt prinse între rivalitatea dintre SUA și China

Țările vor fi inevitabil prinse în rivalitatea dintre superputeri și li se va cere să treacă peste linie, într-un fel sau altul. Concurența dintre SUA și China este o trăsătură inevitabilă a lumii de astăzi, iar Washingtonul ar trebui să înceteze să pretindă contrariul.

Pe măsură ce competiția dintre SUA și China s-a intensificat în ultimii ani, țările au fost plasate din ce în ce mai mult în poziția de neinvidiat de a fi nevoite să aleagă. Sub fostul președinte al SUA Donald Trump, Statele Unite au exercitat presiuni semnificative asupra aliaților săi pentru a nu-i lăsa pe Huawei, gigantul chinez al telecomunicațiilor, să-și construiască rețelele 5G în America și Europa.

Această dinamică a continuat sub președintele american Joe Biden. Administrația de la Wshington a impus unilateral controale la export asupra semiconductoarelor de ultimă generație utilizate în China pentru supercalculatoare.

Inițial, Țările de Jos și Japonia – celelalte țări principale care exportă echipamente de fabricare a cipurilor în China – nu au fost parte la noua abordare. Dar în curând li s-a spus să potrivească restricțiile cu limite proprii. Până la începutul anului 2023, Japonia și Țările de Jos s-au închinat presiunii SUA și au făcut-o.

Jocurile cu sumă zero nu se limitează la decizii economice. În 2021, Statele Unite au aflat că China construiește o instalație portuară în Emiratele Arabe Unite.

Administrația Biden, îngrijorată de faptul că Beijingul intenționează să construiască acolo o bază militară, a făcut presiuni pe Abu Dhabi să oprească proiectul.

Țările vor trebui să decidă dacă sunt de partea Washingtonului sau Beijingului. Statele Unite, mai degrabă decât să liniștească capitalele că nu se așteaptă o astfel de alegere, ar trebui în schimb să accepte această realitate și să ajute capitalele străine să ia deciziile corecte, susține Richard Fontaine, expert de la Center for a New American Security.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală