Moldova, între ciocan și nicovală. Capcana în care a fost prins Chișinăul de Gazprom

Criza gazelor s-a accentuat după 30 septembrie când autoritățile Republicii Moldova nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Gazprom a anunțat că a redus cu 35% livrările de gaz.

”Până la 30 septembrie, nici chiar cei de la Moldovagaz nu s-au așteptat la o asemenea turnură. Dacă ar fi știut despre un asemenea șiretlic din partea Gazpromului, ar fi căutat gaz alternativ din luna septembrie. Gaz există și capacități de transportare la fel. Problema e că va fi mai scump față de prețul pe care Moldova îl plătește astăzi. Gazul care există în prezent pe piață e legat de piața spot – contracte pe termen scurt – prețul ajunge la 900 USD/mia de metri cubi. Or, Republica Moldova achită în prezent 790 USD. În prezent, dacă Moldovagaz ar vrea să suplinească deficitul de 35% ar putea-o face doar că la prețul de peste 900 USD, însă mâine ar putea ajunge și la 1000 USD”, a declarat, la emisiunea ”Puterea a Patra”, fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Până în anul 2020 formula de calcul a prețului la gaz pentru Republica Moldova a rămas neschimbată, conform contractului semnat în anul 2006 și care se prelungea anual.

”În contractul care a fost semnat pentru anul 2021 au fost schimbați doi parametri. A fost inclus spotul în formulă și a fost modificat termenul. Or, cei de la Gazprom au jucat pe formula spot în condițiile în care contractul a expirat la sfârșitul trimestrului III”, a explicat Parlicov, care a accentuat că procesul de negocieri poartă o conotație politică..

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.