Moldova, între ciocan și nicovală. Capcana în care a fost prins Chișinăul de Gazprom

Criza gazelor s-a accentuat după 30 septembrie când autoritățile Republicii Moldova nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Gazprom a anunțat că a redus cu 35% livrările de gaz.

”Până la 30 septembrie, nici chiar cei de la Moldovagaz nu s-au așteptat la o asemenea turnură. Dacă ar fi știut despre un asemenea șiretlic din partea Gazpromului, ar fi căutat gaz alternativ din luna septembrie. Gaz există și capacități de transportare la fel. Problema e că va fi mai scump față de prețul pe care Moldova îl plătește astăzi. Gazul care există în prezent pe piață e legat de piața spot – contracte pe termen scurt – prețul ajunge la 900 USD/mia de metri cubi. Or, Republica Moldova achită în prezent 790 USD. În prezent, dacă Moldovagaz ar vrea să suplinească deficitul de 35% ar putea-o face doar că la prețul de peste 900 USD, însă mâine ar putea ajunge și la 1000 USD”, a declarat, la emisiunea ”Puterea a Patra”, fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Până în anul 2020 formula de calcul a prețului la gaz pentru Republica Moldova a rămas neschimbată, conform contractului semnat în anul 2006 și care se prelungea anual.

”În contractul care a fost semnat pentru anul 2021 au fost schimbați doi parametri. A fost inclus spotul în formulă și a fost modificat termenul. Or, cei de la Gazprom au jucat pe formula spot în condițiile în care contractul a expirat la sfârșitul trimestrului III”, a explicat Parlicov, care a accentuat că procesul de negocieri poartă o conotație politică..

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.