Moldova, între ciocan și nicovală. Capcana în care a fost prins Chișinăul de Gazprom

Criza gazelor s-a accentuat după 30 septembrie când autoritățile Republicii Moldova nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Gazprom a anunțat că a redus cu 35% livrările de gaz.

”Până la 30 septembrie, nici chiar cei de la Moldovagaz nu s-au așteptat la o asemenea turnură. Dacă ar fi știut despre un asemenea șiretlic din partea Gazpromului, ar fi căutat gaz alternativ din luna septembrie. Gaz există și capacități de transportare la fel. Problema e că va fi mai scump față de prețul pe care Moldova îl plătește astăzi. Gazul care există în prezent pe piață e legat de piața spot – contracte pe termen scurt – prețul ajunge la 900 USD/mia de metri cubi. Or, Republica Moldova achită în prezent 790 USD. În prezent, dacă Moldovagaz ar vrea să suplinească deficitul de 35% ar putea-o face doar că la prețul de peste 900 USD, însă mâine ar putea ajunge și la 1000 USD”, a declarat, la emisiunea ”Puterea a Patra”, fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Până în anul 2020 formula de calcul a prețului la gaz pentru Republica Moldova a rămas neschimbată, conform contractului semnat în anul 2006 și care se prelungea anual.

”În contractul care a fost semnat pentru anul 2021 au fost schimbați doi parametri. A fost inclus spotul în formulă și a fost modificat termenul. Or, cei de la Gazprom au jucat pe formula spot în condițiile în care contractul a expirat la sfârșitul trimestrului III”, a explicat Parlicov, care a accentuat că procesul de negocieri poartă o conotație politică..

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).