Moldova printre marii importatori de gaz. Exporturile de metan ale Gazprom spre România au încetinit în noiembrie

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 6,6% în ritm anual, până la 171,5 miliarde metri cubi, în primele 11 luni ale acestui an, ceea ce înseamnă o încetinire comparativ cu ritmul de creştere de 10,4% înregistrat în primele zece luni, arată datele publicate recent de grupul rus.

O tendinţă similară s-a înregistrat şi în cazul exporturilor spre România, care au crescut cu 221,8% în primele 11 luni ale acestui an, după ce în primele 10 luni au înregistrat o creştere de 272,2% în ritm anual.

Gazprom nu a dezvăluit cifrele referitoare la cantităţile de gaze livrate fiecărei ţări însă, procentual, livrările de gaze ale Gazprom spre România au înregistrat cea mai mare creştere din rândul tuturor pieţelor. Alte state unde livrările Gazprom au înregistrat creşteri semnificative sunt Serbia (85,8%), Slovenia (53,9%) şi Bulgaria (43,8%).

Ţărilor spre care Gazprom a exportat deja mai multe gaze naturale decât pe întreg parcursul anului 2020, Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia, li s-au adăugat în luna noiembrie Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia-Herţegovina”, a subliniat Gazprom.

Anul trecut, vânzările Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut la 175 miliarde metri cubi, în contextul în care cererea de gaze a fost afectată de pandemia de COVID-19, iar pentru acest an grupul rus se aşteaptă ca vânzările sale în Europa şi Turcia să urce la 183 miliarde metri cubi.

Potrivit datelor publicate anterior, grupul rus Gazprom a exportat anul trecut spre România o cantitate de 962 milioane de metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 3,2% comparativ cu 994 milioane de metri cubi în 2019. Conform acestor date, România este unul dintre cei mai mici clienţi ai Gazprom din regiune, în condiţiile în care anul trecut Ungaria a importat de la Gazprom 8,637 miliarde de metri cubi de gaze naturale, Republica Moldova 3,04 miliarde de metri cubi, Bulgaria 2,28 miliarde de metri cubi şi Serbia o cantitate de 1,346 miliarde de metri cubi.

Conform datelor ANRE, în nouă luni ale anului 2021, Republica Moldova, fără regiunea stângă a Nistrului a importat de la Gazprom 791,3 mil. metri cubi de gaz cu 17% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Prețul achitat a fost de 2,7 miliarde de lei cu 33% mai mare comparativ cu anul 2020.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

#import. Moldova #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.