Moldova printre marii importatori de gaz. Exporturile de metan ale Gazprom spre România au încetinit în noiembrie

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 6,6% în ritm anual, până la 171,5 miliarde metri cubi, în primele 11 luni ale acestui an, ceea ce înseamnă o încetinire comparativ cu ritmul de creştere de 10,4% înregistrat în primele zece luni, arată datele publicate recent de grupul rus.

O tendinţă similară s-a înregistrat şi în cazul exporturilor spre România, care au crescut cu 221,8% în primele 11 luni ale acestui an, după ce în primele 10 luni au înregistrat o creştere de 272,2% în ritm anual.

Gazprom nu a dezvăluit cifrele referitoare la cantităţile de gaze livrate fiecărei ţări însă, procentual, livrările de gaze ale Gazprom spre România au înregistrat cea mai mare creştere din rândul tuturor pieţelor. Alte state unde livrările Gazprom au înregistrat creşteri semnificative sunt Serbia (85,8%), Slovenia (53,9%) şi Bulgaria (43,8%).

Ţărilor spre care Gazprom a exportat deja mai multe gaze naturale decât pe întreg parcursul anului 2020, Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia, li s-au adăugat în luna noiembrie Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia-Herţegovina”, a subliniat Gazprom.

Anul trecut, vânzările Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut la 175 miliarde metri cubi, în contextul în care cererea de gaze a fost afectată de pandemia de COVID-19, iar pentru acest an grupul rus se aşteaptă ca vânzările sale în Europa şi Turcia să urce la 183 miliarde metri cubi.

Potrivit datelor publicate anterior, grupul rus Gazprom a exportat anul trecut spre România o cantitate de 962 milioane de metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 3,2% comparativ cu 994 milioane de metri cubi în 2019. Conform acestor date, România este unul dintre cei mai mici clienţi ai Gazprom din regiune, în condiţiile în care anul trecut Ungaria a importat de la Gazprom 8,637 miliarde de metri cubi de gaze naturale, Republica Moldova 3,04 miliarde de metri cubi, Bulgaria 2,28 miliarde de metri cubi şi Serbia o cantitate de 1,346 miliarde de metri cubi.

Conform datelor ANRE, în nouă luni ale anului 2021, Republica Moldova, fără regiunea stângă a Nistrului a importat de la Gazprom 791,3 mil. metri cubi de gaz cu 17% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Prețul achitat a fost de 2,7 miliarde de lei cu 33% mai mare comparativ cu anul 2020.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.

#import. Moldova #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.