Moldova pune pe roate prima strategie de incluziune financiară – accent pe grupurile vulnerabile și IMM-uri

Republica Moldova va elabora pentru prima dată o Strategie Națională de Incluziune Financiară (SNIF 2030), după ce Consiliul de Coordonare pentru Dezvoltarea Durabilă a aprobat pe 14 august conceptul documentului-cadru.

Noua strategie are drept obiectiv aducerea serviciilor financiare mai aproape de cetățeni și sprijinirea creșterii calității vieții și a nivelului de trai. Programul de implementare va fi dezvoltat pe baza Conceptului SNIF 2030, care trasează direcțiile prioritare și obiectivele-cheie pentru extinderea accesului la servicii financiare moderne.

Potrivit autorităților, SNIF 2030 urmărește consolidarea accesului, utilizării și calității serviciilor financiare, atât pentru populație și gospodării din medii sociale diverse – în special pentru grupurile vulnerabile sau excluse din sistemul bancar –, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Documentul se bazează pe patru piloni principali: diversificarea și adaptarea serviciilor financiare la nevoile consumatorilor, dezvoltarea și modernizarea ecosistemului de plăți, întărirea mecanismelor de protecție a consumatorilor și creșterea nivelului de educație financiară, inclusiv digitală.

Prin implementarea SNIF 2030, autoritățile își propun reducerea decalajelor sociale și regionale în accesul la servicii financiare, stimularea inovației și digitalizării sectorului, precum și consolidarea protecției consumatorilor și a competențelor financiare ale populației.

#trategie #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.