Moldova stochează 170 milioane de metri cubi de gaz: Detalii despre rezervele din Ucraina și România

Moldovagaz dispune în prezent de 120 milioane de metri cubi de gaz în depozitele sale din Ucraina, în timp ce Energocom are stocate 50 milioane de metri cubi, parte dintre aceștia fiind depozitați în Ucraina și o altă parte în România.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a anunțat în cadrul emisiunii „ПО ФАКТАМ” cu Iulia Fiodorova că Energocom plănuiește să achiziționeze până la 100 milioane de metri cubi de gaz suplimentar, care vor fi depozitați în România. Această decizie este motivată de riscurile de securitate existente în România, care necesită măsuri suplimentare de precauție.

Parlicov a subliniat importanța acestei strategii pentru asigurarea unei aprovizionări stabile și sigure cu gaz, având în vedere contextul geopolitic și provocările actuale.

Autoritățile de la Chișinău au declarat în repetate rânduri în ultimul an că Republica Moldova nu mai depinde de aprovizionările directe cu gaze de la gigantul rus Gazprom, noile evoluții arată o realitate mult mai complexă. În ciuda eforturilor de a reduce dependența, Moldova rămâne indirect conectată la gazul natural rusesc prin intermediul energiei electrice produse la Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES), situată în regiunea transnistreană și controlată de Rusia

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #Energocom #gaz #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .