Moldova, veriga secretă în lanțul de tranzit Asia–UE: O afacere de 108 milioane de euro pe șine

Până la sfârșitul anului 2025, portul Belgorod-Dnestrovsky din Ucraina intenționează să lanseze un nou traseu de tranzit feroviar pentru mărfurile provenite din Asia, cu destinația finală în Uniunea Europeană, traversând teritoriile Republicii Moldova și României.

Potrivit lui Igor Bilyk, director adjunct al portului, ruta va avea o lungime totală de 320 km, din care 182 km pe teritoriul Ucrainei, 129 km în Republica Moldova și 9 km în România, cu destinația finală în orașul Galați, notează transportcorridors.com.

Un factor esențial în implementarea proiectului a fost reconstrucția pe scară largă a secțiunii feroviare Bender – Basarabeasca – Etulia – Giurgiulești din Republica Moldova. Lucrările de modernizare, care au început în 2022, sunt programate să fie finalizate în 2025 și presupun reabilitarea a 230 km de cale ferată. Costul total al proiectului este de 108 milioane de euro, finanțat de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Firma kazahă Temirzhol Zhendeu LLC a fost selectată ca antreprenor principal al proiectului.

Potrivit lui Bilyk, modernizarea infrastructurii va permite trenurilor să atingă viteze de până la 90 km/h, va elimina restricțiile privind capacitatea de transport, va reduce semnificativ timpii de livrare și va asigura un tranzit stabil între sistemele feroviare ale Ucrainei, Moldovei și Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#feroviar #Asia #transport #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de premierul Viktor Orbán a depus un proces la Tribunalul General al UE de la Luxemburg împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina veniturile obținute din activele rusești înghețate, relatează publicația Portfolio.

Potrivit sursei, cererea a fost depusă încă din iulie, iar pe 25 august instanța europeană a acceptat oficial cazul spre examinare. Procesul a început deja, însă calendarul următoarelor ședințe nu este cunoscut, iar procedura ar putea dura ani de zile.

Decizia contestată prevede ca Ucraina să primească anual 3–5 miliarde de euro din dobânzile generate de activele rusești blocate în jurisdicții europene. Bruxellesul a argumentat că pentru utilizarea acestor fonduri nu este necesar vot unanim, întrucât nu sunt bani din bugetul UE.

Budapesta, însă, susține că a fost exclusă din procesul decizional și că astfel au fost încălcate normele procedurale prevăzute în tratatele UE. Ungaria refuză constant să participe la sprijinirea militară a Ucrainei, iar autoritățile de la Budapesta afirmă că poziția lor a fost ignorată.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta s-au accentuat recent, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că funcționarea conductei de petrol „Drujba” ar putea depinde de atitudinea Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Orbán a calificat declarația drept „amenințare” și a avertizat că „șantajul și atacurile asupra conductei nu vor aduce Ucrainei locul dorit în Uniune”, evocând și „consecințe pe termen lung”.

Premierul ungar se opune ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, blochează frecvent inițiativele UE de sprijin pentru Kiev și a încercat în repetate rânduri să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru care este necesară unanimitatea statelor membre.