Moldovenii se plâng pe compensațiile gaz. La aproape 2000 de cetățeni suportul nu corespunde cu vulnerabilitatea

Aproape 2000 de familii din Republica Moldova au primit compensații la gaz, care nu corespund cu gradul de vulnerabilitate, anunță SA „Moldovagaz”.

Potrivit unui comunicat de presă, de cele mai multe ori, consumatorii se plâng pe discrepanță între nivelul de vulnerabilitate indicat în factură față de nivelul atribuit în contul personal al consumatorului, lipsa recalculării compensației pentru luna noiembrie 2022 în decembrie anului trecut, precum și cuantumul compensației acordate în general.

„În acest sens, furnizorul informează că atribuirea nivelului de vulnerabilitate este competența Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar SA „Moldovagaz” nu are dreptul să influențeze atribuirea inițială a nivelului de vulnerabilitate energetică, nici să-l schimbe ulterior. Într-o astfel de situație, consumatorul urmează să apeleze la „linia verde” guvernamentală 0 8000 5000, sau la adresa de e-mail support@compensatii.gov.md a Guvernului. După efectuarea modificărilor corespunzătoare în baza de date de către Ministerului Muncii și Protecției Sociale, furnizorul va primi un temei legal pentru efectuarea modificărilor în propria bază de date de consumatori. De menționat că până în prezent au fost identificate circa 2 mii de cazuri de astfel de neconcordanțe, iar SA „Moldovagaz”, împreună cu autoritățile publice centrale, lucrează asupra eliminării acestor discrepanțe într-un timp cât mai scurt”, se arată în comunicatul de presă.

Așadar, SA „Moldovagaz” poate interveni în cazul în care în factură nu este indicată recalcularea compensației pentru perioadele anterioare de consum în baza informației actualizate primite din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale în lunile următoare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii la gaz #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.