Munca la distanță creează costuri usturătoare pentru clădirile de birouri. Care este impactul financiar la nivel global

Munca la distanţă riscă să şteargă 800 de miliarde de dolari din valoarea clădirilor de birouri din marile oraşe. Adoptarea modelului de muncă hibridă a dus la scăderea nevoii de spaţii de birouri, cu rate de neocupare în creştere, a punctat joi McKinsey Global Institute într-un raport care a studiat impactul asupra evaluărilor până în 2030 în nouă oraşe la nivel global.

Estimarea de 800 de miliarde de dolari în pierderi de evaluare reprezintă o scădere de 26% faţă de nivelurile din 2019, lovitura riscând să se adâncească până la 42%, a precizat firma de consultanţă, citată de Business Magazin.

Schimbarea afectează valoarea proprietăţilor imobiliare rezidenţiale şi de vânzare cu amănuntul, deoarece noile obiceiuri ale oamenilor influenţează locul în care aceştia fac cumpărături şi locuiesc. Într-un scenariu moderat, cererea de spaţii de birouri va fi cu 13% mai mică până la sfârşitul deceniului, potrivit McKinsey. Prezenţa rămâne cu 30% mai mică decât era înainte de pandemie şi doar 37% dintre oameni se întorc la birou în fiecare zi.

Prezenţa mai scăzută a dus la scăderea chiriilor cerute în termeni reali. În general, oraşele din SUA au înregistrat scăderi mai accentuate, San Francisco şi New York înregistrând scăderi de 28% şi, respectiv, 18%, în timp ce centrele europene precum Paris, Londra şi Munchen au fost mai rezistente.

Această tendinţă va continua, tot mai mulţi angajatori urmând să reducă spaţiul pentru a reduce costurile imediat ce contractele de închiriere pe termen lung se vor încheia. „Unii chiriaşi au ales să nu aştepte datele de reînnoire şi, în schimb, au cumpărat o cale de ieşire din contractele pe termen lung”, au declarat oficiali McKinsey, conform sursei citate.

Ce preferă angajații români
Conform unui studiu din februarie 2023 publicat de o platformă românească de recrutare, aproape jumătate dintre angajații respondenți lucrau atunci exclusiv de la birou. În jur de 10% continuă să lucreze exclusiv de la distanță, iar restul au un program hibrid.

Pentru cei mai mulți candidați în căutarea unui job nou contează foarte mult flexibilitatea angajatorului când vine vorba de locul muncii, în prezent. 6 din 10 candidați nu ar accepta un job într-o companie dacă aceasta nu le-ar oferi posibilitatea de a munci de acasă sau hibrid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#birouri #impact #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.