Munca la distanță creează costuri usturătoare pentru clădirile de birouri. Care este impactul financiar la nivel global

Munca la distanţă riscă să şteargă 800 de miliarde de dolari din valoarea clădirilor de birouri din marile oraşe. Adoptarea modelului de muncă hibridă a dus la scăderea nevoii de spaţii de birouri, cu rate de neocupare în creştere, a punctat joi McKinsey Global Institute într-un raport care a studiat impactul asupra evaluărilor până în 2030 în nouă oraşe la nivel global.

Estimarea de 800 de miliarde de dolari în pierderi de evaluare reprezintă o scădere de 26% faţă de nivelurile din 2019, lovitura riscând să se adâncească până la 42%, a precizat firma de consultanţă, citată de Business Magazin.

Schimbarea afectează valoarea proprietăţilor imobiliare rezidenţiale şi de vânzare cu amănuntul, deoarece noile obiceiuri ale oamenilor influenţează locul în care aceştia fac cumpărături şi locuiesc. Într-un scenariu moderat, cererea de spaţii de birouri va fi cu 13% mai mică până la sfârşitul deceniului, potrivit McKinsey. Prezenţa rămâne cu 30% mai mică decât era înainte de pandemie şi doar 37% dintre oameni se întorc la birou în fiecare zi.

Prezenţa mai scăzută a dus la scăderea chiriilor cerute în termeni reali. În general, oraşele din SUA au înregistrat scăderi mai accentuate, San Francisco şi New York înregistrând scăderi de 28% şi, respectiv, 18%, în timp ce centrele europene precum Paris, Londra şi Munchen au fost mai rezistente.

Această tendinţă va continua, tot mai mulţi angajatori urmând să reducă spaţiul pentru a reduce costurile imediat ce contractele de închiriere pe termen lung se vor încheia. „Unii chiriaşi au ales să nu aştepte datele de reînnoire şi, în schimb, au cumpărat o cale de ieşire din contractele pe termen lung”, au declarat oficiali McKinsey, conform sursei citate.

Ce preferă angajații români
Conform unui studiu din februarie 2023 publicat de o platformă românească de recrutare, aproape jumătate dintre angajații respondenți lucrau atunci exclusiv de la birou. În jur de 10% continuă să lucreze exclusiv de la distanță, iar restul au un program hibrid.

Pentru cei mai mulți candidați în căutarea unui job nou contează foarte mult flexibilitatea angajatorului când vine vorba de locul muncii, în prezent. 6 din 10 candidați nu ar accepta un job într-o companie dacă aceasta nu le-ar oferi posibilitatea de a munci de acasă sau hibrid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#birouri #impact #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.