Munteanu: Decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni

09 Iul. 2021, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 10:08 // Actual //  MD Bani

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu califică decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iulie pe subiectul alegătorilor din Transnistria, care obligă CEC să deschidă nu mai mult de 12 secții de votare în stânga Nistrului, drept logică și binevenită. Deputatul spune că reacțiile instante pe marginea acestei decizii „confirmă că decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni, prin transportarea lor organizată și mita electorală, pentru a-și întări pe contul lor influența politică.”

Igor Munteanu face câteva precizări în acest context:

Trebuie să încetăm a folosi alegătorii transnistreni ca pe niște „ghiulele electorale”. Integrarea lor în spațiul legal și constituțional al RM trebuie să fie făcut metodic, sistematic, și nu doar pentru a-i aduce sub controlul politic al unor forțe revanșarde pro-moscovite.

Oficiali dubioși de teapa Olgăi Cebotari, care califică decizia unei instanțe de drept drept „ură”, „discriminare” sau „divizare” trebuie scoși imediat din sistemul public pentru că arată cât de lipsiți de inteligență, cât de ipocriți, superficiali și de nepregătiți sunt acești „parașutiști moscoviți” în funcții de stat pe un domeniu arhi sensibil.

Din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un „teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul de la Tiraspol să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, antinaționale.

Reacția instantă a pretinsului viceministru O.Cebotari la decizia Curții de Apel arată, fără drept de tăgadă, că este nevoie de o lustrație nu doar în sistemul judecătoresc și al procurorilor, dar și în sistemul în care niște „clone reciclate ale Rusiei” au fost infiltrate în organele de stat ale RM pentru a-i promova interesele. Va trebui să facem corective esențiale pe domeniul politicilor de reintegrare, luând ca reper contextul regional, erorile din trecut care urmează a fi corectate și alte semnale internaționale, care indică asupra pericolului de a pierde busola procesului de reintegrare a teritoriului național, ca urmare a unor idioți utili și paiațe vorbitoare.

În sfârșit, politicile de reintegrare au sens atâta timp cât RM știe și reușește să-și atingă obiectivele de reintegrare; ele nu pot servi ca decorațiuni pentru impunerea unor soluții imorale din partea unor actori străini, cu intenții ostile. Orice false declarații de susținere a participării la vot fără crearea condițiilor minime necesare pentru democratizarea raioanelor de est, fără demilitarizarea și decriminalizarea acestui teritoriu, sunt aberante. Este nevoie de viziune, resurse politice alocate și mult curaj pentru a ieși din capcanele întinse de adversarii RM pe subiectul „conflictului”, iar în acest sens, se cer corective strategice. Avem nevoie de o cooperare intensificată cu vecinii noștri imediați, Ucraina și România, pentru a întări instrumentele vitale de securitate și apărare pe acest domeniu.

Igor Munteanu amintește că „la 24 martie 2021, Președintele Ucrainei, Zelenski, a semnat prin decret prezidențial Strategia deocupării și reintegrării teritoriului temporar ocupat Crimea, constituind Platforma Crimeea, și fixându-și scopurile politicilor Ucrainei în vederea recuperării controlului suveran asupra teritoriilor anexate și se întreabă pe când o schimbare similară și la Chișinău? Exprimându-și speranța că această schimbare se va întâmpla foarte curând și în Republica Moldova, Igor Munteanu menționează că Platforma DA are o poziție fermă, autentică, prin care va apăra interesul național în politicile de reintegrare, oferind siguranță tuturor cetățenilor RM, certitudine și orizonturi realiste.

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!