Munteanu: Decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu califică decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iulie pe subiectul alegătorilor din Transnistria, care obligă CEC să deschidă nu mai mult de 12 secții de votare în stânga Nistrului, drept logică și binevenită. Deputatul spune că reacțiile instante pe marginea acestei decizii „confirmă că decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni, prin transportarea lor organizată și mita electorală, pentru a-și întări pe contul lor influența politică.”

Igor Munteanu face câteva precizări în acest context:

Trebuie să încetăm a folosi alegătorii transnistreni ca pe niște „ghiulele electorale”. Integrarea lor în spațiul legal și constituțional al RM trebuie să fie făcut metodic, sistematic, și nu doar pentru a-i aduce sub controlul politic al unor forțe revanșarde pro-moscovite.

Oficiali dubioși de teapa Olgăi Cebotari, care califică decizia unei instanțe de drept drept „ură”, „discriminare” sau „divizare” trebuie scoși imediat din sistemul public pentru că arată cât de lipsiți de inteligență, cât de ipocriți, superficiali și de nepregătiți sunt acești „parașutiști moscoviți” în funcții de stat pe un domeniu arhi sensibil.

Din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un „teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul de la Tiraspol să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, antinaționale.

Reacția instantă a pretinsului viceministru O.Cebotari la decizia Curții de Apel arată, fără drept de tăgadă, că este nevoie de o lustrație nu doar în sistemul judecătoresc și al procurorilor, dar și în sistemul în care niște „clone reciclate ale Rusiei” au fost infiltrate în organele de stat ale RM pentru a-i promova interesele. Va trebui să facem corective esențiale pe domeniul politicilor de reintegrare, luând ca reper contextul regional, erorile din trecut care urmează a fi corectate și alte semnale internaționale, care indică asupra pericolului de a pierde busola procesului de reintegrare a teritoriului național, ca urmare a unor idioți utili și paiațe vorbitoare.

În sfârșit, politicile de reintegrare au sens atâta timp cât RM știe și reușește să-și atingă obiectivele de reintegrare; ele nu pot servi ca decorațiuni pentru impunerea unor soluții imorale din partea unor actori străini, cu intenții ostile. Orice false declarații de susținere a participării la vot fără crearea condițiilor minime necesare pentru democratizarea raioanelor de est, fără demilitarizarea și decriminalizarea acestui teritoriu, sunt aberante. Este nevoie de viziune, resurse politice alocate și mult curaj pentru a ieși din capcanele întinse de adversarii RM pe subiectul „conflictului”, iar în acest sens, se cer corective strategice. Avem nevoie de o cooperare intensificată cu vecinii noștri imediați, Ucraina și România, pentru a întări instrumentele vitale de securitate și apărare pe acest domeniu.

Igor Munteanu amintește că „la 24 martie 2021, Președintele Ucrainei, Zelenski, a semnat prin decret prezidențial Strategia deocupării și reintegrării teritoriului temporar ocupat Crimea, constituind Platforma Crimeea, și fixându-și scopurile politicilor Ucrainei în vederea recuperării controlului suveran asupra teritoriilor anexate și se întreabă pe când o schimbare similară și la Chișinău? Exprimându-și speranța că această schimbare se va întâmpla foarte curând și în Republica Moldova, Igor Munteanu menționează că Platforma DA are o poziție fermă, autentică, prin care va apăra interesul național în politicile de reintegrare, oferind siguranță tuturor cetățenilor RM, certitudine și orizonturi realiste.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.