Munteanu: Decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu califică decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iulie pe subiectul alegătorilor din Transnistria, care obligă CEC să deschidă nu mai mult de 12 secții de votare în stânga Nistrului, drept logică și binevenită. Deputatul spune că reacțiile instante pe marginea acestei decizii „confirmă că decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni, prin transportarea lor organizată și mita electorală, pentru a-și întări pe contul lor influența politică.”

Igor Munteanu face câteva precizări în acest context:

Trebuie să încetăm a folosi alegătorii transnistreni ca pe niște „ghiulele electorale”. Integrarea lor în spațiul legal și constituțional al RM trebuie să fie făcut metodic, sistematic, și nu doar pentru a-i aduce sub controlul politic al unor forțe revanșarde pro-moscovite.

Oficiali dubioși de teapa Olgăi Cebotari, care califică decizia unei instanțe de drept drept „ură”, „discriminare” sau „divizare” trebuie scoși imediat din sistemul public pentru că arată cât de lipsiți de inteligență, cât de ipocriți, superficiali și de nepregătiți sunt acești „parașutiști moscoviți” în funcții de stat pe un domeniu arhi sensibil.

Din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un „teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul de la Tiraspol să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, antinaționale.

Reacția instantă a pretinsului viceministru O.Cebotari la decizia Curții de Apel arată, fără drept de tăgadă, că este nevoie de o lustrație nu doar în sistemul judecătoresc și al procurorilor, dar și în sistemul în care niște „clone reciclate ale Rusiei” au fost infiltrate în organele de stat ale RM pentru a-i promova interesele. Va trebui să facem corective esențiale pe domeniul politicilor de reintegrare, luând ca reper contextul regional, erorile din trecut care urmează a fi corectate și alte semnale internaționale, care indică asupra pericolului de a pierde busola procesului de reintegrare a teritoriului național, ca urmare a unor idioți utili și paiațe vorbitoare.

În sfârșit, politicile de reintegrare au sens atâta timp cât RM știe și reușește să-și atingă obiectivele de reintegrare; ele nu pot servi ca decorațiuni pentru impunerea unor soluții imorale din partea unor actori străini, cu intenții ostile. Orice false declarații de susținere a participării la vot fără crearea condițiilor minime necesare pentru democratizarea raioanelor de est, fără demilitarizarea și decriminalizarea acestui teritoriu, sunt aberante. Este nevoie de viziune, resurse politice alocate și mult curaj pentru a ieși din capcanele întinse de adversarii RM pe subiectul „conflictului”, iar în acest sens, se cer corective strategice. Avem nevoie de o cooperare intensificată cu vecinii noștri imediați, Ucraina și România, pentru a întări instrumentele vitale de securitate și apărare pe acest domeniu.

Igor Munteanu amintește că „la 24 martie 2021, Președintele Ucrainei, Zelenski, a semnat prin decret prezidențial Strategia deocupării și reintegrării teritoriului temporar ocupat Crimea, constituind Platforma Crimeea, și fixându-și scopurile politicilor Ucrainei în vederea recuperării controlului suveran asupra teritoriilor anexate și se întreabă pe când o schimbare similară și la Chișinău? Exprimându-și speranța că această schimbare se va întâmpla foarte curând și în Republica Moldova, Igor Munteanu menționează că Platforma DA are o poziție fermă, autentică, prin care va apăra interesul național în politicile de reintegrare, oferind siguranță tuturor cetățenilor RM, certitudine și orizonturi realiste.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să-și dezvolte piața împrumuturilor interne și să atragă mai mulți bani de la populație și investitori prin obligațiuni de stat, chiar dacă finanțarea externă rămâne importantă pentru economie, a declarat deputatul PAS Radu Marian, care susține că o pondere mai mare a datoriei publice interne poate reprezenta o evoluție pozitivă pe termen mediu și lung, cu condiția consolidării finanțelor publice și dezvoltării pieței valorilor mobiliare de stat.

Parlamentarul a respins afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar confrunta cu o lipsă a finanțării externe, explicând că resursele puse la dispoziție de partenerii europeni prin Planul de Creștere Economică au preluat, în mare parte, rolul finanțărilor obținute anterior de la Fondul Monetar Internațional.

„Nu știu dacă pot să fiu eu de acord cu dumneavoastră când spuneți că nu avem finanțare pe extern. De fapt, noi avem Planul de Creștere Economică și avem surse de finanțare de la partenerii europeni, care, în principiu, au înlocuit ceea ce în trecut primeam de la FMI”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între accesarea creditelor externe în condiții avantajoase și dezvoltarea unei piețe interne capabile să finanțeze necesitățile bugetului de stat.

„Pe termen mediu și lung, este bine să avem mai multă finanțare pe intern. Este OK ca o țară, pe termen lung, să aibă mai multă datorie suverană, datorie internă”, a afirmat deputatul.

Marian a recunoscut însă că această strategie trebuie aplicată cu prudență, în special în contextul presiunilor inflaționiste, care influențează costurile de împrumut și randamentele cerute de investitori.

„Suntem într-un ciclu inflaționist acum, în creștere, și trebuie să balansăm interesul de a avea împrumuturi la condiții avantajoase din extern cu necesitatea ca, pe termen lung, să avem datorie suverană, datorie internă”, a explicat parlamentarul.

O altă problemă semnalată de Radu Marian este preferința investitorilor pentru valorile mobiliare de stat cu maturități scurte, de un an sau doi. Deputatul a calificat această situație drept o vulnerabilitate structurală a pieței financiare moldovenești, care persistă de mai multe decenii.

„Este clar, asta e o problemă cronică, sistemică pe care o are Republica Moldova de zeci de ani, faptul că obligațiunile pe termen scurt, de un an sau doi ani, sunt mai atractive. Asta nu se schimbă peste noapte”, a menționat Marian.

În opinia sa, accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană ar putea contribui la creșterea încrederii investitorilor și la sporirea interesului pentru obligațiunile guvernamentale cu scadențe mai lungi.

„Dacă mergem în Uniunea Europeană, dacă o să accelerăm parcursul de aderare, asta o să crească încrederea oamenilor de a cumpăra obligațiuni pe termen mai lung”, a declarat deputatul.

Totodată, Marian consideră că îmbunătățirea situației finanțelor publice ar putea permite statului să atragă împrumuturi interne pe perioade mai îndelungate, reducând presiunea refinanțării frecvente a datoriei.

Un alt obiectiv indicat de parlamentar este dezvoltarea pieței secundare a obligațiunilor de stat, astfel încât investitorii să poată vinde titlurile înainte de scadență, fără a fi nevoiți să le păstreze până la maturitate.

„Trebuie să ne dezvoltăm piața secundară de obligațiuni. Deci, acesta este un lucru la care Ministerul Finanțelor trebuie să lucreze”, a subliniat Radu Marian.

În prezent, datoria internă se cifrează la 60,1 miliarde de lei. și s-a majorat cu 8,1 miliarde de lei de la începutul anului.