Munteanu: Decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni

09 Iul. 2021, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 10:08 // Actual //  MD Bani

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu califică decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iulie pe subiectul alegătorilor din Transnistria, care obligă CEC să deschidă nu mai mult de 12 secții de votare în stânga Nistrului, drept logică și binevenită. Deputatul spune că reacțiile instante pe marginea acestei decizii „confirmă că decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni, prin transportarea lor organizată și mita electorală, pentru a-și întări pe contul lor influența politică.”

Igor Munteanu face câteva precizări în acest context:

Trebuie să încetăm a folosi alegătorii transnistreni ca pe niște „ghiulele electorale”. Integrarea lor în spațiul legal și constituțional al RM trebuie să fie făcut metodic, sistematic, și nu doar pentru a-i aduce sub controlul politic al unor forțe revanșarde pro-moscovite.

Oficiali dubioși de teapa Olgăi Cebotari, care califică decizia unei instanțe de drept drept „ură”, „discriminare” sau „divizare” trebuie scoși imediat din sistemul public pentru că arată cât de lipsiți de inteligență, cât de ipocriți, superficiali și de nepregătiți sunt acești „parașutiști moscoviți” în funcții de stat pe un domeniu arhi sensibil.

Din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un „teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul de la Tiraspol să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, antinaționale.

Reacția instantă a pretinsului viceministru O.Cebotari la decizia Curții de Apel arată, fără drept de tăgadă, că este nevoie de o lustrație nu doar în sistemul judecătoresc și al procurorilor, dar și în sistemul în care niște „clone reciclate ale Rusiei” au fost infiltrate în organele de stat ale RM pentru a-i promova interesele. Va trebui să facem corective esențiale pe domeniul politicilor de reintegrare, luând ca reper contextul regional, erorile din trecut care urmează a fi corectate și alte semnale internaționale, care indică asupra pericolului de a pierde busola procesului de reintegrare a teritoriului național, ca urmare a unor idioți utili și paiațe vorbitoare.

În sfârșit, politicile de reintegrare au sens atâta timp cât RM știe și reușește să-și atingă obiectivele de reintegrare; ele nu pot servi ca decorațiuni pentru impunerea unor soluții imorale din partea unor actori străini, cu intenții ostile. Orice false declarații de susținere a participării la vot fără crearea condițiilor minime necesare pentru democratizarea raioanelor de est, fără demilitarizarea și decriminalizarea acestui teritoriu, sunt aberante. Este nevoie de viziune, resurse politice alocate și mult curaj pentru a ieși din capcanele întinse de adversarii RM pe subiectul „conflictului”, iar în acest sens, se cer corective strategice. Avem nevoie de o cooperare intensificată cu vecinii noștri imediați, Ucraina și România, pentru a întări instrumentele vitale de securitate și apărare pe acest domeniu.

Igor Munteanu amintește că „la 24 martie 2021, Președintele Ucrainei, Zelenski, a semnat prin decret prezidențial Strategia deocupării și reintegrării teritoriului temporar ocupat Crimea, constituind Platforma Crimeea, și fixându-și scopurile politicilor Ucrainei în vederea recuperării controlului suveran asupra teritoriilor anexate și se întreabă pe când o schimbare similară și la Chișinău? Exprimându-și speranța că această schimbare se va întâmpla foarte curând și în Republica Moldova, Igor Munteanu menționează că Platforma DA are o poziție fermă, autentică, prin care va apăra interesul național în politicile de reintegrare, oferind siguranță tuturor cetățenilor RM, certitudine și orizonturi realiste.

21 Aug. 2026, 08:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 08:15 // Actual //  Ursu Victor

Rezerva de aur a Băncii Centrale a Rusiei continuă să se reducă accelerat și a ajuns, la 1 august 2026, la 73,2 milioane de uncii troy, echivalentul a aproximativ 2.280 de tone, potrivit Bloomberg. Este cel mai redus nivel înregistrat în ultimii peste șase ani, din ianuarie 2020.

Doar în luna iulie, stocul de aur s-a diminuat cu 0,2 milioane de uncii, iar de la începutul anului scăderea este estimată la aproximativ 50 de tone. În primele șapte luni ale anului, valoarea aurului din rezervele internaționale ale Rusiei s-a redus cu 33,7 miliarde de dolari.

Declinul vine după o perioadă îndelungată în care Rusia și-a majorat aproape constant rezervele de aur. Banca Rusiei a fost ani la rând unul dintre cei mai mari cumpărători suverani de aur din lume, însă a suspendat achizițiile masive la începutul anului 2020.

La începutul lui 2025, cantitatea de aur din rezervele internaționale rusești ajunsese la aproximativ 75 de milioane de uncii troy și a rămas relativ stabilă pe parcursul acelui an. În 2026 însă, indicatorul a început să scadă lună de lună.

Astfel, la 1 ianuarie, Banca Rusiei deținea 74,8 milioane de uncii de aur, în februarie – 74,5 milioane, în martie – 74,3 milioane, în aprilie – 74,1 milioane, în mai – 73,9 milioane, în iunie – 73,7 milioane, în iulie – 73,4 milioane, iar la 1 august stocul a coborât la 73,2 milioane de uncii.

Reducerea este legată de operațiunile Băncii Rusiei pe piața internă, care reflectă tranzacțiile Ministerului rus de Finanțe cu activele Fondului Național de Bunăstare.

Analistul Freedom Global Vladimir Cernov a explicat că atunci când veniturile din petrol și gaze sunt mai mici decât nivelul prevăzut de regula bugetară sau când banii din fond sunt direcționați către investiții interne, Banca Rusiei efectuează operațiuni corespunzătoare cu activele lichide din rezerve.

În acest mecanism, banca centrală ar avea mai degrabă un rol tehnic și nu ar lua separat o decizie de a finanța deficitul bugetar prin vânzarea aurului.

Aurul a devenit însă unul dintre cele mai accesibile active pentru asemenea operațiuni, în condițiile în care cea mai mare parte a rezervelor este depozitată în interiorul Rusiei și rămâne la dispoziția autorităților.

În același timp, posibilitățile Moscovei de a utiliza rezervele valutare sunt limitate după înghețarea, în urma invaziei Ucrainei, a unor active rusești din străinătate evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari.

Economiștii citați anterior de presa internațională susțin că Banca Rusiei încearcă, în același timp, să evite consumarea rapidă a rezervelor lichide rămase în yuani.

Amploarea reducerii rezervei de aur este una rar întâlnită în istoria recentă a Rusiei. Potrivit datelor World Gold Council, o diminuare comparabilă a fost înregistrată ultima dată în 2002, când, în doar șase luni, rezerva de aur a Băncii Centrale s-a redus cu 36,1 tone.

Prin comparație, în perioada pandemiei, între iulie 2020 și aprilie 2021, Banca Rusiei a vândut doar aproximativ 7,6 tone de aur.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!