Munteanu: Decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu califică decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iulie pe subiectul alegătorilor din Transnistria, care obligă CEC să deschidă nu mai mult de 12 secții de votare în stânga Nistrului, drept logică și binevenită. Deputatul spune că reacțiile instante pe marginea acestei decizii „confirmă că decizia Curții de Apel strică planul PSRM de a confisca câteva zeci de mii de votanți transnistreni, prin transportarea lor organizată și mita electorală, pentru a-și întări pe contul lor influența politică.”

Igor Munteanu face câteva precizări în acest context:

Trebuie să încetăm a folosi alegătorii transnistreni ca pe niște „ghiulele electorale”. Integrarea lor în spațiul legal și constituțional al RM trebuie să fie făcut metodic, sistematic, și nu doar pentru a-i aduce sub controlul politic al unor forțe revanșarde pro-moscovite.

Oficiali dubioși de teapa Olgăi Cebotari, care califică decizia unei instanțe de drept drept „ură”, „discriminare” sau „divizare” trebuie scoși imediat din sistemul public pentru că arată cât de lipsiți de inteligență, cât de ipocriți, superficiali și de nepregătiți sunt acești „parașutiști moscoviți” în funcții de stat pe un domeniu arhi sensibil.

Din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un „teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul de la Tiraspol să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, antinaționale.

Reacția instantă a pretinsului viceministru O.Cebotari la decizia Curții de Apel arată, fără drept de tăgadă, că este nevoie de o lustrație nu doar în sistemul judecătoresc și al procurorilor, dar și în sistemul în care niște „clone reciclate ale Rusiei” au fost infiltrate în organele de stat ale RM pentru a-i promova interesele. Va trebui să facem corective esențiale pe domeniul politicilor de reintegrare, luând ca reper contextul regional, erorile din trecut care urmează a fi corectate și alte semnale internaționale, care indică asupra pericolului de a pierde busola procesului de reintegrare a teritoriului național, ca urmare a unor idioți utili și paiațe vorbitoare.

În sfârșit, politicile de reintegrare au sens atâta timp cât RM știe și reușește să-și atingă obiectivele de reintegrare; ele nu pot servi ca decorațiuni pentru impunerea unor soluții imorale din partea unor actori străini, cu intenții ostile. Orice false declarații de susținere a participării la vot fără crearea condițiilor minime necesare pentru democratizarea raioanelor de est, fără demilitarizarea și decriminalizarea acestui teritoriu, sunt aberante. Este nevoie de viziune, resurse politice alocate și mult curaj pentru a ieși din capcanele întinse de adversarii RM pe subiectul „conflictului”, iar în acest sens, se cer corective strategice. Avem nevoie de o cooperare intensificată cu vecinii noștri imediați, Ucraina și România, pentru a întări instrumentele vitale de securitate și apărare pe acest domeniu.

Igor Munteanu amintește că „la 24 martie 2021, Președintele Ucrainei, Zelenski, a semnat prin decret prezidențial Strategia deocupării și reintegrării teritoriului temporar ocupat Crimea, constituind Platforma Crimeea, și fixându-și scopurile politicilor Ucrainei în vederea recuperării controlului suveran asupra teritoriilor anexate și se întreabă pe când o schimbare similară și la Chișinău? Exprimându-și speranța că această schimbare se va întâmpla foarte curând și în Republica Moldova, Igor Munteanu menționează că Platforma DA are o poziție fermă, autentică, prin care va apăra interesul național în politicile de reintegrare, oferind siguranță tuturor cetățenilor RM, certitudine și orizonturi realiste.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță într-un video că Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului, va fi scos la privatizare pe 20 octombrie și spune că Guvernul vrea să transforme vânzarea într-un test de transparență pentru procesul de privatizare din Republica Moldova.

Hotelul se află pe strada Anton Pann, la câteva minute de ASEM, Parcul Catedralei și Banca Națională. Imobilul are 12 niveluri, peste 6.000 de metri pătrați și 137 de camere. Prețul inițial stabilit de Agenția Proprietății Publice este de 106 milioane de lei, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 octombrie.

„Este un hotel care are mult mai mult potențial decât la moment și suntem în căutare de antreprenori care vor să oferteze într-o licitație transparentă pentru acest activ cu adevărat unic”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul spune că Guvernul este conștient de reputația proastă pe care privatizările au căpătat-o în Republica Moldova și afirmă că Executivul vrea să evite repetarea practicilor controversate din trecut.

„Privatizările nu au o reputație bună în Moldova și probabil pe bună dreptate. Prea multe privatizări au fost făcute fraudulos. Ne propunem să schimbăm asta și vrem să o facem de o manieră cât mai transparentă”, a spus Tofan.

Potrivit lui, obiectivul nu este doar obținerea unui preț cât mai mare pentru buget, ci și atragerea unui investitor care să transforme clădirea și să valorifice amplasarea sa centrală.

„Poate chiar mai important decât veniturile la buget este să valorificăm adevăratul potențial al acestui activ. Să creăm noi locuri de muncă, să dinamizăm economia și să înfrumusețăm centrul Chișinăului cu o clădire mult mai atractivă decât acum”, a afirmat premierul.

Guvernul intenționează să lanseze inclusiv un concurs pentru tineri arhitecți și creatori, care să propună până pe 4 octombrie concepte privind modul în care ar putea arăta un viitor Hotel „Zarea”.

Un detaliu este că Hotelul „Zarea” nu se află pentru prima dată pe lista activelor pregătite pentru privatizare. În documentele Agenției Proprietății Publice apare o expunere anterioară din vara anului 2020, când prețul indicat pentru complex era de 29,56 milioane de lei, fără valoarea terenului și fără unele elemente de infrastructură specială. Astăzi, prețul de pornire este de peste trei ori mai mare, 106 milioane de lei.

Întreprinderea de stat „Hotelul Zarea” a fost înregistrată în 1992 și este deținută integral de stat. Potrivit datelor APP, în 2025 avea 24 de angajați. În același an, hotelul a raportat un profit de numai aproximativ 28,8 mii de lei, după un profit de circa 196,7 mii de lei în 2024, ceea ce scoate în evidență diferența dintre valoarea amplasamentului și performanța financiară modestă a afacerii actuale.

Interesul investitorilor există, cel puțin la nivel preliminar. APP anunța în august că patru potențiali investitori solicitaseră informații sau vizitaseră Hotelul „Zarea”, însă la acel moment nu fusese depusă nicio cerere oficială de participare. Termenul licitației a fost ulterior prelungit până în octombrie.

Tofan susține că procesul va fi urmărit atent pentru a garanta acces egal investitorilor.

„Vreau să fiți siguri de integritatea acestui proces și de intenția noastră de a da o șansă tuturor antreprenorilor de bună-credință de a oferta pentru acest activ”, a declarat premierul.

Hotelul „Zarea” a fost inclus de Guvern încă din 2024 printre activele de stat considerate neperformante sau insuficient valorificate și pentru care autoritățile au decis să caute investiții private.