„Naftogaz” lovește la Viena. Rusia riscă să piardă 20 de proprietăți în instanță

Peste 20 de bunuri imobiliare deținute de Federația Rusă în Viena ar putea fi scoase la licitație forțată, în urma unei decizii internaționale favorabile companiei ucrainene „Naftogaz”, care a obținut despăgubiri de 5 miliarde de dolari pentru pierderile suferite după anexarea Crimeei în 2014. Informația a fost publicată de cotidianul austriac Der Standard.

Conflictul juridic dintre Ucraina și Rusia a început la scurt timp după anexarea peninsulei, iar în 2023, Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a dat câștig de cauză companiei „Naftogaz”. Acum, sentința poate fi pusă în aplicare, iar primele bunuri vizate sunt proprietăți rusești din capitala Austriei, în valoare de aproximativ 120 de milioane de euro – o sumă care acoperă doar o mică parte din despăgubirea totală.

Pentru ca măsura să fie executată, decizia arbitrală trebuie comunicată oficial Moscovei, care va avea ulterior posibilitatea să conteste licitațiile. Totuși, specialiștii în drept internațional consideră șansele Rusiei extrem de limitate, întrucât sentința Haga are caracter definitiv și executoriu în majoritatea jurisdicțiilor occidentale.

„Cazuri similare sunt în desfășurare și în alte state. Mai devreme sau mai târziu, Rusia va plăti pentru toate”, a declarat Sergii Korețkîi, președintele „Naftogaz”.

Acesta este un precedent periculos pentru interesele patrimoniale ale Rusiei în Europa, într-un context în care tot mai multe companii și instituții ucrainene apelează la mecanismele internaționale pentru a obține despăgubiri pentru pierderile provocate de agresiunea rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#despagurbiri #naftogaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.