Ne luăm adio de la săptămâna de lucru de cinci zile? Ce experimentează mai nou companiile din întreaga lume?

Pe măsură ce companiile din întreaga lume experimentează o săptămână de lucru de patru zile, angajaţii continuă să îşi exprime interesul faţă de acest concept.

În acelaşi timp, apariţia unor instrumente AI precum Microsoft Copilot ar putea ajuta angajaţii să crească productivitatea la locul de muncă, dar şi să paveze drumul către o săptămână de lucru de patru zile ca şi regulă generală, nu doar ca experiment, scrie CNBC.
Cu atâtea promisiuni cu privire la cât de mult din volumul de muncă al angajaţilor ar putea reduce IA, este posibil ca tehnologia să creeze o săptămână de lucru de patru zile cândva în viitor?

„Cu siguranţă. Modelele AI devin din ce în ce mai sofisticate şi mai capabile. Capacitatea noastră de a le folosi pot contribui la o experienţă unică mai rapidă, mai uşoară şi mai ieftină”, a spus Kelly Daniel, director în cadrul companiei AI Lazarus.

Pentru început, în timp ce oamenii încep deja să vadă beneficiile utilizării unor instrumente AI, trebuie meţionat că aceste instrumente nu este distribuit în mod egal şi asta trebuie să se schimbe.

#companii #munca #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.