Nemții îşi dublează ajutorul militar prevăzut Ucrainei în 2024 de la patru la opt miliarde de euro

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a anunţat o dublare – la opt miliarde de euro – a ajutorului militar prevăzut iniţial de Germania Ucrainei în 2024, în contextul în care Berlinul este unul dintre principalii susţinători ai Kievului, căruia i-au acordat ajutoare umnaitar, financiar şi militar în sumă de 22 de miliarde de euro, relatează News.ro, care citează AFP.

”Acesta este un semnal puternic adresat Ucrainei, care arată că nu o vom abandona”, a declarat Boris Pistorius duminică la postul public de televiziune ARD, întrebat despre informaţii din presa germană publicate duminică despre o dublare a acestei anvelopte bugetare.

”Este un semnal important în momentul în care Ucraina trebuie să-şi continue lupta, în timp ce o parte a atenţiei internaţionale se concentrează asupra Israelului” şi Fâşiei Gaza, a adăugat el.

Creşterea acestui ajutor răspunde ”experienţei pe care noi am trăit-o anul acesta şi care arată că sumele prevăzute au fost epuizate”, a declarat ministrul german.

Guvernul german a programat iniţial o anvelopă de ajutor constând în principal în echipament militar în valoare de patru miliarde de euro.

Însă partidele din coaliţia guvernamentală a cancelarului Olaf Scholz au ajuns la un acord asupra unei dublări a sumei.

Decizia urmează să fie luată în mod oficial în cadrul unei comisii, în Bundestag, joi.

Germania este, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, unuul dintre principalii contributori ai Kievului, căruia i-au furnizat ajutoare umanitar, financiar şi milityar în valoare de 22 de miliarde de euro.

Berlinul a trimis Kievului tancuri, blindate, muniţie şi sisteme de apărare antiaeriană.

Însă Germania este reticentă să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune de tip Taurus, pe care Kievul le cere cu insistenţă, de teamă că le-ar folosi pentru a ataca teritoriul rus.

Aces anunţ german intervine în contextul în care contraofensiva ucraineană împotriva forţelor ruse pare să bată pasul pe loc, iar linia frontului pare încremenită.

Comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, estima, într-un interviu pe care l-a acordat recent The Economist, că cele două armate sunt prinse în capcana unui război de uzură şi de poziţii şi a evocat un ”impas”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.