NFT-urile au înregistrat vânzări RECORD în trimestrul al treilea. Au urcat la 10,7 miliarde de dolari

07 Oct. 2021, 13:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
07 Oct. 2021, 13:07 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Acronimul NFT înseamnă non-fungible token. Acesta este un tip de token de cryptomonedă care rulează pe contracte smart pe un blockchain, de obicei este vorba de blockchain-ul Ethereum.

NFT-urile folosesc tehnologia blockchain pentru a înregistra proprietatea asupra obiectelor digitale, cum ar fi imagini, videoclipuri, obiecte de colecţie şi chiar terenuri în lumi virtuale.

Valoarea din al treilea trimestru a crescut de la 1,3 miliarde de dolari în al doilea trimestru şi de la 1,2 miliarde de dolari în primul trimestru, potrivit DappRadar.

Pe cea mai mare piaţă NFT, OpenSea, volumul vânzărilor a atins 3,4 miliarde de dolari în august. Activitatea a rămas puternică chiar şi în septembrie, când pieţele bursiere globale s-au clătinat.

Creşterile de preţ ale criptomonedelor în timpul pandemiei COVID-19 sunt deseori invocate drept un motor de creştere a pieţei NFT – deoarece oamenii folosesc criptomonedele pentru a cumpăra NFT – dar entuziaştii spun că activele cripto au valoare independent de condiţiile de piaţă.

Cifrele DappRadar, care includ mai multe lanţuri de blocuri şi tranzacţii „off-chain”, plasează volumul total al vânzărilor din 2021 la 13,2 miliarde de dolari. O altă companie de studii de piaţă, CryptoSlam, care exclude vânzările „off-chain”, spune că cifra este de 9,6 miliarde de dolari.

Între timp, NonFungible.com, care urmăreşte NFT-urile doar pe blockchain-ul ethereum, plasează volumul total din 2021 la 7 miliarde de dolari.

Cea mai scumpă vânzare cunoscută de NFT a fost un colaj digital vândut la Christie’s pentru 69,3 milioane de dolari în luna martie. De atunci, niciun NFT cunoscut nu s-a mai apropiat de acest preţ, dar casele de licitaţii încă mai organizează vânzări de NFT, care ajung adesea la milioane de euro.

În ciuda vânzărilor în creştere şi a faptului că celebrităţile şi alţi investitori au adoptat această tendinţă, numărul de cumpărători de NFT rămâne relativ mic: în trimestrul al treilea au existat doar 265.927 de portofele active care tranzacţionau NFT pe blockchain-ul ethereum, potrivit NonFungible.com.

Mai mult de jumătate din NFT-urile vândute în T3 au fost de 101-1.000 de dolari, în timp ce cele din intervalul 1.001-10.000 de dolari au reprezentat 20% din vânzări, iar 17% au ajuns la mai puţin de 100 de dolari, a precizat NonFungible.com.

O marcă NFT care a înregistrat o creştere deosebit de mare în trimestrul al treilea a fost Art Blocks, un proiect cu sediul în SUA care vinde NFT-uri de opere de artă digitală generate algoritmic.

Sâmbătă, un NFT Art Blocks s-a vândut cu 2.100 de ether (aproximativ 6,9 milioane de dolari la momentul respectiv). Preţurile medii ale Art Blocks au crescut la aproximativ 15.100 de dolari pe NFT în septembrie, faţă de 3.300 de dolari în iulie, potrivit CryptoSlam.

NFT-urile legate de jocuri de noroc au crescut şi ele, jocul bazat pe blockchain Axie Infinity fiind lider în sectorul „play-to-earn”, cu venituri de 776 de milioane de dolari în al treilea trimestru, potrivit DappRadar.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!