Noi tensiuni post-Brexit între UE și Marea Britanie. Începe „Războiul eolienelor”

18 Iun. 2021, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Iun. 2021, 11:11 // Actual //  MD Bani

Au început noi tensiuni post-Brexit între Boris Johnson și Uniunea Europeană, în legătură cu industria britanică a turbinelor eoliene. Bruxelles-ul este îngrijorat de faptul că guvernul britanic favorizează firmele interne, încălcând acordul comercial.

Sprijinită de gurnele din Franța și Spania, Comisia Europeană a avertizat în mod oficial Marea Britanie că politica de achiziții a guvernului ar putea încălca acordul comercial semnat anul trecut.

Conflictul evidențiază linia dificilă pe care guvernul britanic încearcă să o parcurgă, promițând că va sprijini companiile britanice în epoca post-Brexit, îndeplinind în același timp angajamentul de a fi deschis investițiilor din întreaga lume, inclusiv din Europa, scrie Digi24.

Problema se adaugă pe o listă lungă de tensiuni în relația UE-Regatul Unit de când Marea Britanie a părăsit piața unică și uniunea vamală, inclusiv disputele privind acordurile post-Brexit pentru Irlanda de Nord și emiterea licențelor de pescuit care a dus la tensiuni cu Franța.

Secretarul de afaceri, Kwasi Kwarteng, se pregătește să semneze contracte de energie regenerabilă extrem de valoroase în următoarele luni, în timp ce guvernul încearcă să îndeplinească promisiunea prim-ministrului Boris Johnson că centralele eoliene offshore vor genera suficientă energie electrică pentru a alimenta fiecare casă din Marea Britanie în următorii zece ani.

UE este îngrijorată de susținerea publică a guvernului față de obiectivul industriei de a aproviziona în proporție de 60% cu bunuri fabricate în Marea Britanie sau servicii furnizate pe plan intern dezvoltarea centralelor eoliene offshore.

Însă, acordul comercial și de cooperare dintre UE și Marea Britanie interzice în mod explicit orice cerință pentru companiile care se înscriu la licitații de a „atinge un anumit nivel sau procent din producția internă”.

Aproximativ 50% din lanțul de aprovizionare al industriei din Regatul Unit este deservit în prezent de firme britanice, dar companiile de vârf din UE au un mare interes pe piață, inclusiv firma spaniolă Siemens Gamesa și compania franceză de energie Total. Șapte dintre cele mai mari parcuri eoliene din lume se află pe teritoriul Regatului Unit și este o piață din ce în ce mai fructuoasă pentru furnizorii internaționali de energie.

Spania și Germania au cerut Comisiei Europene să ridice subiectul la următoarea reuniune cu oficialii britanici.

Potrivit unor surse diplomatice, oficialii britanici au confirmat că detaliile privind implicarea industriei locale au fost incluse în caietele de sarcini, dar au precizat că nu s-a decis procentul.

„Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea acordului comercial și de cooperare și a angajamentelor britanice”, a declarat o sursă diplomatică. De asemenea, Comisia a ridicat subiectul viitoarelor subvenții britanice pentru industria de turbine eoliene. Un purtător de cuvânt al comisiei a declarat că oficialii evaluează politica guvernului britanic.

Departamentul pentru afaceri, energie și strategie industrială a declarat că succesul cererilor de contracte din Marea Britanie nu va depinde de angajamentele companiilor privind utilizarea forței de muncă și a serviciilor locale.

„Ne-am angajat să sprijinim industria regenerabilă din Marea Britanie ori de câte ori este posibil și să construim lanțuri de aprovizionare durabile pentru electricitatea cu emisii reduse de carbon, capabile să îndeplinească angajamentul industriei eoliene offshore de a atinge un procent de 60% în privința aprovizionării cu materii prime și servicii din Regatul Unit. Cu toate acestea, în conformitate cu acordul comercial cu Uniunea Europeană, nu există cerințe obligatorii pentru ca lanțurile de aprovizionare să utilizeze produse din Marea Britanie sau orice alt tip de ținte obligatorii”, a transmis departamentul.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!