Noile prețuri la produsele petroliere! Maia Sandu explică scumpirile. O soluție cu care ar putea să vină Guvernul

Numărul scumpirilor din ultima vreme la produsele petroliere s-a cam pierdut. Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit noile prețuri pentru ziua de marți, 14 septembrie curent. Astfel, la stațiile de benzinării din țară, șoferii vor vedea că benzina costă mai mult cu 5 bani față de acum o zi. Și deși motorina a rămas la același preț, gazul lichefiat s-a scumpit cu 20 de bani. Președinta țării, Maia Sandu, a comentat situația aseară, scrie Realitatea.md.

Deci, benzina va costa 20,83 lei per litru, iar gazul lichefiat – 12,79 lei, la fel, per litru.

Conducerea ANRE a explicat anterior că scumpirile au loc într-un context global. Aceeași versiune este susținută și de Maia Sandu. Șefa statului este de părere că scumpirea carburanților pe piața internă este cauzată de majorările care se produc la nivel mondial, iar una dintre soluțiile la care poate recurge Guvernul este să mărească veniturile cetățenilor.

„Atunci când vorbim de carburanți, s-a încercat prin această lege (n.r. care permite Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să stabilească prețurile de plafon) parțial să se rezolve, dar este și creșterea prețurilor la nivel mondial”, a explicat președinta la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Întrebată dacă urmează să ne așteptăm la scumpirea gazului, a adăugat că:

„Acest lucru trebuie să ni-l spună „Moldovagaz”, pentru că nu președintele țării negociază. Legea spune că „Moldovagaz” este instituția responsabilă. Sunt relații contractuale între două instituții și așteptăm să vedem care este aranjamentul… Există un preț de piață și o formulă deja stabilită”.

#eplicatii #scumpiri #Maia Sandu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.