Noile prețuri la produsele petroliere! Maia Sandu explică scumpirile. O soluție cu care ar putea să vină Guvernul

Numărul scumpirilor din ultima vreme la produsele petroliere s-a cam pierdut. Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit noile prețuri pentru ziua de marți, 14 septembrie curent. Astfel, la stațiile de benzinării din țară, șoferii vor vedea că benzina costă mai mult cu 5 bani față de acum o zi. Și deși motorina a rămas la același preț, gazul lichefiat s-a scumpit cu 20 de bani. Președinta țării, Maia Sandu, a comentat situația aseară, scrie Realitatea.md.

Deci, benzina va costa 20,83 lei per litru, iar gazul lichefiat – 12,79 lei, la fel, per litru.

Conducerea ANRE a explicat anterior că scumpirile au loc într-un context global. Aceeași versiune este susținută și de Maia Sandu. Șefa statului este de părere că scumpirea carburanților pe piața internă este cauzată de majorările care se produc la nivel mondial, iar una dintre soluțiile la care poate recurge Guvernul este să mărească veniturile cetățenilor.

„Atunci când vorbim de carburanți, s-a încercat prin această lege (n.r. care permite Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să stabilească prețurile de plafon) parțial să se rezolve, dar este și creșterea prețurilor la nivel mondial”, a explicat președinta la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Întrebată dacă urmează să ne așteptăm la scumpirea gazului, a adăugat că:

„Acest lucru trebuie să ni-l spună „Moldovagaz”, pentru că nu președintele țării negociază. Legea spune că „Moldovagaz” este instituția responsabilă. Sunt relații contractuale între două instituții și așteptăm să vedem care este aranjamentul… Există un preț de piață și o formulă deja stabilită”.

#eplicatii #scumpiri #Maia Sandu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au intrat pe un trend clar descendent în 2025, ceea ce confirmă încetinirea pieței imobiliare nu doar la nivel de tranzacții, ci și la nivel de intenție de construcție. Datele Biroul Național de Statistică arată că, pe parcursul anului trecut, au fost eliberate 2.161 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 5,1% mai puține față de 2024, acestea reprezentând 73,1% din totalul autorizațiilor de construire.

Deși segmentul rezidențial rămâne dominant, dinamica trimestrială indică o frânare vizibilă. Comparativ cu anii precedenți, 2025 marchează un recul constant al autorizațiilor pentru locuințe, în special în prima parte a anului, când a fost atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. În trimestrul IV, numărul autorizațiilor rezidențiale a rămas sub nivelurile din 2023 și 2024, iar față de trimestrul III s-a înregistrat o scădere de 11,6%, semn al prudenței crescute în sectorul construcțiilor.

Distribuția pe medii arată că scăderea este generată în special de mediul rural, unde numărul total al autorizațiilor a coborât cu peste 17% față de anul precedent. În mediul urban se observă o ușoară creștere statistică, însă aceasta nu reușește să compenseze declinul din zonele rurale, care concentrează în continuare mai mult de jumătate din autorizațiile eliberate la nivel național.

La nivel regional, tendința descendentă este prezentă aproape peste tot. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a redus cu 3,4%, în regiunea Centru cu 5,4%, în Nord cu 9,3%, iar în Sud cu aproape 19%, cea mai severă scădere din țară. Singura excepție este UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 11,8% a autorizațiilor pentru locuințe.

Evoluția autorizațiilor confirmă faptul că reculul pieței imobiliare din 2025 este unul structural. Mai puține autorizații eliberate astăzi înseamnă mai puține locuințe noi în anii următori, ceea ce explică de ce, în pofida prăbușirii numărului de tranzacții, prețurile pe piața imobiliară rămân ridicate și marcate de incertitudine.