Nordul hrănește țara, Sudul concentrează terenurile, Centrul rămâne codaș

Economistul Iurie Rija a realizat o analiză detaliată a structurii agricole a Republicii Moldova, scoțând în evidență diferențe majore între regiunile de nord, centru și sud. Cele mai recente date privind suprafețele cultivate confirmă că Moldova agricolă este un mozaic complex, unde fertilitatea, dimensiunea terenurilor și fragmentarea proprietăților definesc performanța fiecărei zone.

Sudul se plasează în top la suprafețele cultivate. UTA Găgăuzia are peste 101 mii ha semănate, dintr-un total agricol de 184 mii ha, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din teritoriu este lucrat. Cahul confirmă tendința: aproape 72 mii ha cultivate dintr-un total de 154,5 mii ha. Regiunea este caracterizată prin exploatații mari, ferme consolidate și o concentrare a terenurilor în mâinile unor agenți economici puternici.

Nordul mizează pe fertilitatea solurilor. Drochia, cu o bonitate de 76 puncte, valorifică 57% din teritoriu pentru agricultură, având cel mai ridicat nivel de utilizare din țară. Florești urmează cu 52% valorificare și o bonitate de 68 puncte. Raioane precum Râșcani, Soroca și Edineț confirmă statutul nordului ca nucleu al agriculturii moldovenești, unde solurile de calitate susțin producția și exporturile. Totodată, aici coexistă atât ferme mari (Drochia, Dondușeni), cât și exploatații fragmentate (Briceni, Edineț, Ocnița).

Centrul este marcat de fragmentare și utilizare redusă a terenurilor. Codrii și urbanizarea Chișinăului reduc suprafața agricolă valorificată, iar multe terenuri sunt transformate în zone rezidențiale sau industriale. Deși aici se află raioane cu soluri bune – Șoldănești și Criuleni (70 puncte bonitate) –, ponderea terenurilor cultivate rămâne modestă. Hâncești, de exemplu, are 36,8 mii ha cultivate, dar doar 25% din teritoriu valorificat. Călărași și Strășeni exemplifică fragmentarea: mulți fermieri cu suprafețe mici, ce limitează mecanizarea și investițiile.

La nivel național, suprafața însămânțată depășește 1,15 milioane ha, adică 40% din teritoriul țării, fără a include viile, livezile sau pășunile. Din această suprafață, 44% revine culturilor tehnice (floarea-soarelui, rapiță, soia), 38% culturilor de toamnă (grâu, orz, secară), iar 18% cerealelor de primăvară (porumb, orz).

Analiza subliniază și concentrarea terenurilor: în sud predomină ferme mari consolidate, în nord coexistă ambele modele – industrial și fragmentat – iar centrul este dominat de suprafețe mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociația Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că majoritatea agricultorilor din Republica Moldova nu au acces la rezervele existente de produse petroliere, în pofida faptului că acestea ar exista pe piață.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Slusari afirmă că în țară ar exista stocuri de carburanți, inclusiv unele procurate la prețuri mai vechi, însă acestea nu ajung la fermieri. Potrivit lui, comercializarea motorinei în regim angro către agricultori „practic s-a stopat”, iar în puținele cazuri în care este oferită, prețul ajunge la 28–29 de lei pe litru.

„Haos total, care afectează în primul rând agricultorii micro, mici și mijlocii, iar din partea autorităților nu vedem nicio acțiune”, a declarat Slusari.

Fostul deputat mai afirmă că Republica Moldova nu dispune de rezerve strategice de motorină și benzină, un mecanism obligatoriu în statele din Uniunea Europeană. El critică autoritățile pentru faptul că, în ciuda angajamentelor de armonizare a legislației cu normele europene, nu au implementat directiva UE privind stocurile strategice de produse petroliere.

Slusari a criticat și activitatea Consiliul Concurenței, despre care spune că ar fi inactiv de ani de zile, inclusiv în ceea ce privește combaterea eventualelor înțelegeri de tip cartel pe piața carburanților.

Totodată, reprezentantul fermierilor a amintit că agricultorii solicită de mai mulți ani introducerea unui mecanism de restituire a accizelor pentru motorina utilizată în lucrările agricole, similar cu practicile aplicate în statele europene. Potrivit lui, până în prezent aceste solicitări au rămas la nivel de promisiuni.

Slusari a subliniat că, în contextul crizei petroliere generate de războiul din Orientul Mijlociu, guvernele din UE încearcă să mențină accesul fermierilor la carburanți la prețuri accesibile și oferă compensații pentru motorina utilizată în agricultură.

„La noi totul rămâne pe vechi. Salvarea fermierilor moldoveni rămâne în mâinile fermierilor înșiși”, a concluzionat acesta.