Nouă din zece maşini vândute în 2035 vor fi electrice. Piața stațiilor de încărcare va exploda

Piaţa de încărcare a vehiculelor electrice va creşte la 75,5 miliarde de euro în 2035, de la 4,5 miliarde de euro în 2021. Estimările arată că 9 din 10 (93%) maşini vândute în 2035 vor fi electrice (BEV). Norvegia este cea mai pregătită ţară.

Potrivit un raport realizat de strategy&, Norvegia este cea mai pregătită ţară din acest punct de vedere. Din punct de vedere al infrastructurii, Norvegia însumează peste 90.000 de puncte de încărcare.

Elveţia se situează pe locul al doilea, cu un nivel ridicat de cerere susţinut de o infrastructură solidă pentru maşinile electrice. Regatul Unit prezintă un nivel bun al cererii din partea consumatorilor, susţinut de infrastructura vehiculelor electrice, dar stimulente limitate pentru populaţie. Germania se situează la jumătatea clasamentului, cu performanţe relativ bune în ceea ce priveşte stimulentele guvernamentale şi creşterea cererii clienţilor pentru vehiculele electrice.

Următoarea poziţie revine Franţei, cu un nivel mediu de infrastructură pentru vehicule electrice, dar care, împreună cu un nivel mai ridicat de stimulente, ar putea duce la o mai mare adoptare a vehiculelor electrice. Spania şi Italia au înregistrat cel mai mic scor, în principal din cauza lipsei de infrastructură.

Având în vedere estimările de creştere a vânzărilor de maşini electrice, Europa este deficitară nu numai la infrastructură, ci la producţia de materii prime, precum bateriile, în prezent aceasta fiind subdimensionată în raport cu cererea.

Analiza „Gigafactories and raw materials”, realizată de strategy&, arată că producţia de vehicule electrice din Europa, care a ajuns la 28% din cea globală, este de aproape trei ori mai mare decât producţia sa de baterii, care reprezintă mai puţin de 10% din producţia mondială. Având în vedere geopolitica actuală, o influenţă europeană mai puternică pe piaţa producţiei de baterii este necesară pentru transformarea industriei auto.

Lanţul de aprovizionare cu baterii încă este dominat de China, cu aproximativ 80% din producţia globală de celule şi componente pentru baterii.

Cu toate acestea, există potenţialul ca UE şi SUA să furnizeze 40% din cererea de vehicule electrice, iar în acest fel viitorul lanţ de aprovizionare cu baterii să se reechilibreze.

#infrastructura #statii de incarcare #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.