Nouă state membre UE cer un dead-line pentru interzicerea vânzărilor de mașini pe benzină şi motorină

Comisia Europeană (CE) ar trebui să stabilească o dată pentru interzicerea vânzărilor maşinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzină în blocul comunitar, în vederea alinierii sectorului transporturilor la obiectivele climatice, au cerut miercuri nouă state membre UE, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conduse de Danemarca şi Olanda, ţările au trimis CE o scrisoare cerând politici ambiţioase la nivelul UE pentru a limita emisiile de gaze din sectorul transporturilor. Printre aceste politici se află stabilirea unei date pentru interzicerea vânzărilor de maşini şi camionete noi echipate cu motoare diesel sau pe benzină. Obiectivul preşedintelui Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, este crearea unei Europe neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

“Trebuie să accelerăm tranziţia verde a transportului rutier, iar legislatorii trebui să trimită semnale clare producătorilor auto şi consumatorilor din UE”, a afirmat ministrul danez al Mediului, Dan Jorgensen.

Alte state care s-au alăturat iniţiativei sunt Austria, Belgia, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg şi Malta.

Comisia Europeană va propune în iunie standarde mai dure privind emisiile de dioxid de carbon ale noilor maşini în Europa, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Actualele standarde privind emisiile de dioxid de carbon “trebuie întărite semnificativ” şi UE trebuie de asemenea să extindă staţiile de încărcare pentru vehiculele electrice. Legislaţia UE trebuie amendată pentru a permite statelor să ia măsuri la nivel naţional privind interzicerea vânzărilor maşinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzină, susţin cele nouă ţări.

Vânzările de automobile electrice şi hibride în Uniunea Europeană s-au triplat anul trecut, depăşind pragul de un milion de unităţi, fiind responsabile pentru mai mult de 10% din numărul total de vehicule vândute, arată datele publicate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

Pe lângă faptul că trebuie să îndeplinească noile ţinte stricte privind emisiile de carbon introduse în UE, producătorii auto au beneficiat şi de subvenţiile guvernamentale pentru vehiculele electrice, subvenţii care au fost incluse în programele naţionale de revenire din pandemie, în special în Franţa şi Germania. În consecinţă, în 2020, vânzările de vehicule complet electrice s-au dublat până la 538.772 unităţi, de la 247.854 unităţi în 2019.

#Uniunea Europeană #Comisia Europeană #automobile electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.