Numărul vehiculelor electrice la nivel mondial continuă să crească rapid. A ajuns la 42 de milioane

Conform celor mai recente date ale Centrului de Cercetări în Domeniul Energiei Solare și a Hidrogenului (ZSW) din Germania, numărul vehiculelor electrice (EV) pe plan mondial a crescut semnificativ. La finalul anului trecut, în circulație erau aproximativ 42 milioane de mașini cu motoare electrice, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de 2022. Această cifră include vehicule complet electrice, hibride plug-in și mașini electrice cu prelungitor de autonomie (Range Extender).

China continuă să domine piața globală de vehicule electrice, având 23,4 milioane de mașini electrice, reprezentând mai mult de jumătate din stocul mondial. Statele Unite urmează cu 4,8 milioane, Germania cu 2,3 milioane, Franța cu 1,6 milioane și Marea Britanie cu 1,5 milioane.

Creșterea în China este deosebit de robustă, atingând 60% în acest an, ceea ce sugerează o consolidare a poziției sale de lider în domeniu. În contrast, alte țări au avut creșteri mai modeste.

Pentru ca Germania să-și atingă obiectivele de electromobilitate, este necesar un impuls suplimentar al pieței, a declarat Andreas Püttner de la ZSW. El a subliniat că inițiativa Guvernului german de a promova vehiculele electrice reprezintă doar un prim pas și a sugerat renunțarea la subvențiile pentru vehiculele pe benzină și motorină.

Anul trecut, cei mai mari producători de vehicule complet electrice și hibride plug-in au fost firma chineză BYD, cu peste trei milioane de unități, compania americană Tesla, cu 1,8 milioane, și grupul german VW, cu un milion. Pe locul șase s-a situat BMW, cu aproximativ 570.000 unități, iar pe locul zece Mercedes, cu aproximativ 400.000 EV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.