O companie face legea! A exportat o cincime din tot grâul țării

Exporturile de grâu din Republica Moldova au înregistrat, în perioada iulie–septembrie 2025, cea mai bună performanță din ultimii patru ani, arată analiza economistului Iurie Rija. În doar trei luni, peste hotare au plecat 483,4 mii tone de grâu, la un preț mediu de 3,53 lei/kg. Volumul actual este cu 42% mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2024, când s-au livrat 340 mii tone, și cu 19% peste nivelul din 2023, de 406 mii tone. Totuși, anul record 2021, când Moldova a exportat 675,7 mii tone în același interval, rămâne de neatins.

Pe plan valoric, livrările au însumat 1,707 miliarde lei, în creștere cu 43% față de 2024 și peste nivelul din 2023 (1,5 miliarde lei). Vârful exporturilor s-a înregistrat în august, cu 220,7 mii tone, aproape jumătate din totalul trimestrului, iar în septembrie livrările au scăzut la 176 mii tone, pe fondul unei relaxări a cererii externe.

Deși volumele au crescut, prețurile au rămas moderate. Media de 3,53 lei/kg este aproape identică cu cea din 2024 (3,50 lei/kg), dar sub nivelul din 2023 (3,71 lei/kg) și mult sub maximele din 2022 (5,66 lei/kg). Un factor decisiv a fost calitatea redusă a grâului alimentar: indicele W s-a situat sub standardele pentru panificație, ceea ce a împins o mare parte din recoltă în categoria furajeră.

Clasamentul exportatorilor arată o concentrare ridicată: primele cinci companii au livrat 61% din volumul total. Lider a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 102,9 mii tone (21%), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL (67,2 mii tone, 14%) și „OROM-IMEXPO” SRL (65,2 mii tone, 13%). În top se mai află „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL (39,5 mii tone, 8%) și „AGROFLORIS-NORD” SRL (23,5 mii tone, 5%). Remarcabilă este revenirea „AGROFLORIS-NORD” SRL, companie care domina exporturile în 2021–2023, dar care anul trecut exportase doar 13,68 mii tone pe tot parcursul anului.

O schimbare notabilă s-a produs și în structura destinațiilor: Italia a devenit principala piață de desfacere, cu peste 200,5 mii tone (41% din total), urmată de Grecia – 91,8 mii tone (19%) și România – 86,7 mii tone (18%). Pentru prima dată în ultimii ani, Italia devansează România, semn că procesatorii italieni au căutat surse alternative de aprovizionare la prețuri competitive. Alte destinații mai mici, dar constante, au fost Libanul, Elveția și Turcia.

Potrivit economistului Iurie Rija, rezultatele din iulie–septembrie 2025 confirmă o revenire a sectorului cerealier și o redinamizare a comerțului extern, chiar dacă prețurile nu sunt la nivelurile din anii de vârf. Totodată, reorientarea către piețele din vestul și sudul Europei oferă Moldovei o diversificare benefică și o mai mare stabilitate comercială.

#Grîu #export #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.