O companie face legea! A exportat o cincime din tot grâul țării

Exporturile de grâu din Republica Moldova au înregistrat, în perioada iulie–septembrie 2025, cea mai bună performanță din ultimii patru ani, arată analiza economistului Iurie Rija. În doar trei luni, peste hotare au plecat 483,4 mii tone de grâu, la un preț mediu de 3,53 lei/kg. Volumul actual este cu 42% mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2024, când s-au livrat 340 mii tone, și cu 19% peste nivelul din 2023, de 406 mii tone. Totuși, anul record 2021, când Moldova a exportat 675,7 mii tone în același interval, rămâne de neatins.

Pe plan valoric, livrările au însumat 1,707 miliarde lei, în creștere cu 43% față de 2024 și peste nivelul din 2023 (1,5 miliarde lei). Vârful exporturilor s-a înregistrat în august, cu 220,7 mii tone, aproape jumătate din totalul trimestrului, iar în septembrie livrările au scăzut la 176 mii tone, pe fondul unei relaxări a cererii externe.

Deși volumele au crescut, prețurile au rămas moderate. Media de 3,53 lei/kg este aproape identică cu cea din 2024 (3,50 lei/kg), dar sub nivelul din 2023 (3,71 lei/kg) și mult sub maximele din 2022 (5,66 lei/kg). Un factor decisiv a fost calitatea redusă a grâului alimentar: indicele W s-a situat sub standardele pentru panificație, ceea ce a împins o mare parte din recoltă în categoria furajeră.

Clasamentul exportatorilor arată o concentrare ridicată: primele cinci companii au livrat 61% din volumul total. Lider a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 102,9 mii tone (21%), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL (67,2 mii tone, 14%) și „OROM-IMEXPO” SRL (65,2 mii tone, 13%). În top se mai află „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL (39,5 mii tone, 8%) și „AGROFLORIS-NORD” SRL (23,5 mii tone, 5%). Remarcabilă este revenirea „AGROFLORIS-NORD” SRL, companie care domina exporturile în 2021–2023, dar care anul trecut exportase doar 13,68 mii tone pe tot parcursul anului.

O schimbare notabilă s-a produs și în structura destinațiilor: Italia a devenit principala piață de desfacere, cu peste 200,5 mii tone (41% din total), urmată de Grecia – 91,8 mii tone (19%) și România – 86,7 mii tone (18%). Pentru prima dată în ultimii ani, Italia devansează România, semn că procesatorii italieni au căutat surse alternative de aprovizionare la prețuri competitive. Alte destinații mai mici, dar constante, au fost Libanul, Elveția și Turcia.

Potrivit economistului Iurie Rija, rezultatele din iulie–septembrie 2025 confirmă o revenire a sectorului cerealier și o redinamizare a comerțului extern, chiar dacă prețurile nu sunt la nivelurile din anii de vârf. Totodată, reorientarea către piețele din vestul și sudul Europei oferă Moldovei o diversificare benefică și o mai mare stabilitate comercială.

#Grîu #export #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.