O criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur la nivel global. Guvernele lumii nu au nicio soluţie momentan

01 Dec. 2024, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Dec. 2024, 10:32 // Actual //  Ursu Victor

Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

„În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

„În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.
Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.
„Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

Realitatea Live

10 Feb. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Feb. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță inițierea consultărilor publice privind evaluarea bunurilor imobile și mobile ale întreprinderii, în contextul demarării procesului de restructurare.

Acțiunea are loc urmare a reformei anunțare cu privire la separarea în trei companii de stat. Potrivit CFM, companiile interesate sunt invitate să participe la o ședință consultativă care va avea loc la 17 februarie 2026.

Ultimele date relevă că activele CFM contabilizau 3,4 miliarde de lei.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între administrarea infrastructurii și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea infrastructurii de activitatea de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, adoptat în 2022, însă până acum reforma nu a fost pusă în aplicare. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare planificate pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în cele din urmă, la capăt.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!