O răceală obișnuită te poate salva se Covid-19. Ce ce descoperit oamenii de știință

Oamenii de știință de la Universitatea din Glasgow au descoperit că o răceală obișnuită te poate salva de infecția cu Covid-19. Aceste beneficii sunt, însă, de scurtă durată.

Se știe că unii viruși concurează pentru a fi cel care provoacă o infecție, oamenii de știință de la Universitatea din Glasgow spun că pare că coronavirusul cedează rhinovirusul, scrie BBC.

Beneficiile ar putea fi de scurtă durată, dar rinovirusul este atât de răspândit, adaugă ei, încât ar putea ajuta la suprimarea Covid.
Gândiți-vă la celulele din nas, gât și plămâni ca fiind ca un rând de case. Odată ce un virus intră în interior, acesta poate fie să țină ușa deschisă pentru a permite să intre alți viruși, fie poate să închidă ușa și să-și păstreze noua casă.

Gripa este unul dintre cei mai egoiști viruși din jur și se infectează aproape întotdeauna singură. Alții, cum ar fi adenovirusurile, par să fie mai dispuși să-și împartă locuința.

Provocarea oamenilor de știință este că la un an de distanțare socială a încetinit răspândirea tuturor virusurilor și a făcut mult mai dificilă studierea.
Echipa de la Centrul pentru Cercetarea Virușilor din Glasgow a folosit o replică a căptușelii căilor respiratorii noastre, formată din aceleași tipuri de celule, și a infectat-o cu Sars-CoV-2 și rinovirus, care este una dintre cele mai răspândite infecții la oameni și o cauză a răcelii obișnuite.

Dacă rinovirusul și Sars-CoV-2 intră în organism în același timp, numai rinovirusul are succes. Dacă rinovirusul intră în corp cu 24 de ore înainte, atunci Sars-CoV-2 nu intră. Chiar și atunci când Sars-CoV-2 intră în organism cu un avans de 24 de ore, tot rinovirusul are câștig de cauză.

Efecte similare s-au mai observat și anterior. Un focar mare de rinovirus a împiedicat răspândirea de gripă porcină din 2009 în alte țări din Europa.

Experimente ulterioare au arătat că rinovirusul declanșează un răspuns imunitar în interiorul celulelor infectate, care a blocat capacitatea Sars-CoV-2 de a face copii de la sine.

Când oamenii de știință au blocat răspunsul imun, atunci nivelurile virusului Covid erau aceleași ca și când rinovirusul nu ar fi fost acolo.

Cu toate acestea, Covid va fi capabil să provoace din nou o infecție odată ce răceala a trecut și răspunsul imun s-a calmat.

Dr. Murcia a spus: „Vaccinarea, plus măsurile de igienă, plus interacțiunile dintre viruși ar putea scădea intens incidența Sars-CoV-2, dar efectul maxim va proveni din vaccinare”.

#raceala #virus #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.