O răceală obișnuită te poate salva se Covid-19. Ce ce descoperit oamenii de știință

23 Mart. 2021, 18:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Mart. 2021, 18:10 // Actual //  MD Bani

Oamenii de știință de la Universitatea din Glasgow au descoperit că o răceală obișnuită te poate salva de infecția cu Covid-19. Aceste beneficii sunt, însă, de scurtă durată.

Se știe că unii viruși concurează pentru a fi cel care provoacă o infecție, oamenii de știință de la Universitatea din Glasgow spun că pare că coronavirusul cedează rhinovirusul, scrie BBC.

Beneficiile ar putea fi de scurtă durată, dar rinovirusul este atât de răspândit, adaugă ei, încât ar putea ajuta la suprimarea Covid.
Gândiți-vă la celulele din nas, gât și plămâni ca fiind ca un rând de case. Odată ce un virus intră în interior, acesta poate fie să țină ușa deschisă pentru a permite să intre alți viruși, fie poate să închidă ușa și să-și păstreze noua casă.

Gripa este unul dintre cei mai egoiști viruși din jur și se infectează aproape întotdeauna singură. Alții, cum ar fi adenovirusurile, par să fie mai dispuși să-și împartă locuința.

Provocarea oamenilor de știință este că la un an de distanțare socială a încetinit răspândirea tuturor virusurilor și a făcut mult mai dificilă studierea.
Echipa de la Centrul pentru Cercetarea Virușilor din Glasgow a folosit o replică a căptușelii căilor respiratorii noastre, formată din aceleași tipuri de celule, și a infectat-o ​​cu Sars-CoV-2 și rinovirus, care este una dintre cele mai răspândite infecții la oameni și o cauză a răcelii obișnuite.

Dacă rinovirusul și Sars-CoV-2 intră în organism în același timp, numai rinovirusul are succes. Dacă rinovirusul intră în corp cu 24 de ore înainte, atunci Sars-CoV-2 nu intră. Chiar și atunci când Sars-CoV-2 intră în organism cu un avans de 24 de ore, tot rinovirusul are câștig de cauză.

Efecte similare s-au mai observat și anterior. Un focar mare de rinovirus a împiedicat răspândirea de gripă porcină din 2009 în alte țări din Europa.

Experimente ulterioare au arătat că rinovirusul declanșează un răspuns imunitar în interiorul celulelor infectate, care a blocat capacitatea Sars-CoV-2 de a face copii de la sine.

Când oamenii de știință au blocat răspunsul imun, atunci nivelurile virusului Covid erau aceleași ca și când rinovirusul nu ar fi fost acolo.

Cu toate acestea, Covid va fi capabil să provoace din nou o infecție odată ce răceala a trecut și răspunsul imun s-a calmat.

Dr. Murcia a spus: „Vaccinarea, plus măsurile de igienă, plus interacțiunile dintre viruși ar putea scădea intens incidența Sars-CoV-2, dar efectul maxim va proveni din vaccinare”.

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.