ONU: Peste 500.000 de oameni au plecat din Ucraina de la începerea războiului

Peste 500.000 de persoane au trecut din Ucraina în ţările vecine de la începerea invaziei militare ruse, săptămâna trecută, a anunțat luni șeful Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), relatează Reuters. Principalele ţări spre care se îndreaptă refugiaţii ucraineni sunt Polonia, Ungaria, Republica Moldova, România şi Slovacia.

Potrivit sursei citate, în Polonia au trecut deja 281.000 de refugiaţi ucraineni. Numai duminică au intrat pe teritoriul polonez 100.000 de persoane dinspre Ucraina.

Ungaria a primit 84.586 refugiaţi, Republica Moldova peste 36.000, iar România şi Slovacia în jur de 30.000 fiecare.

În jur de 34.600 persoane au putut merge direct către alte ţări europene. Cetăţenii ucraineni beneficiază de excepţie de viză în UE şi Elveţia.

Purtătorul de cuvânt al UNHCR, Chris Melzer, a declarat că alte sute de mii de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei, tranmsite digi24.ro.

Conform estimărilor ONU, este de aşteptat ca patru milioane de ucraineni să-şi părăsească ţara ca refugiaţi. Majoritatea dintre aceştia sunt femei şi copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 ani şi 60 de ani sunt obligaţi să rămână în ţară, în contextul stării de urgenţă.

#refugiati #razboi #ONU #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.