Operațiunea gazul! Republica Moldova pompează metan în România. Costul de depozitare în Ucraina, de 3 ori mai mic

Compania de stat Energocom SA din Republica Moldova a început operațiunea de înmagazinare a gazelor naturale în România, ca parte a eforturilor de asigurare a siguranței energetice pentru sezonul rece.

Volumul gazelor înmagazinate în prezent de Energocom în România este achiziționat, cela mai probabil, de la OMV Petrom, companie cunoscută pentru activitatea sa în domeniul petrolului și gazelor din România. Energocom a semnat contracte de import cu șapte companii europene, inclusiv OMV Petrom, pentru a achiziționa gaze de pe piața liberă.

În ultimele luni, exporturile de gaze din România în Republica Moldova au cunoscut variații semnificative, înregistrând o scădere la jumătatea lunii august, comparativ cu nivelurile din luna iulie. Autoritățile moldovene au planificat să înmagazineze aproximativ 450 de milioane de metri cubi de gaze până în octombrie, pentru a-și asigura securitatea energetică în timpul iernii.

În ceea ce privește stocurile strategice, Energocom a decis ca 50% din acestea să fie înmagazinate în România, iar cealaltă jumătate în Ucraina. Totuși, tarifele de depozitare au influențat decizia, iar Energocom a preferat spațiile de depozitare din Ucraina pentru stocurile comerciale, din cauza costurilor mai mici.

Analizând tarifele de depozitare din regiune, se constată că în Ucraina prețul este cu aproximativ 3 ori mai redus decât în România, ceea ce face această opțiune mai atractivă pentru Republica Moldova. Astfel, tarifele pentru depozitare sunt după cum urmează:

Ucraina: 503,62 – 531,9 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

Bulgaria: 1.268,89 – 1.782,11 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

România: 1.472,25 – 1.763,34 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

Slovacia: 1.647,37 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

Polonia: 2.458,64 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi.

Prin aceste mișcări strategice, Energocom urmărește să asigure aprovizionarea stabilă și sigură cu gaze pentru populație în sezonul rece și să minimizeze riscurile legate de fluctuațiile geopolitice și de piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozitare #gaz #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.